Marcu Tulliu Cicerone

Marcu Tulliu Cicerone

Marcu Tùllio Cicerone (in latinu Marcus Tullius Cicero, prununciatu /'markus 'tulljus 'ʧiʧero/ sicondu a prununcia tradiziunali di u latinu; in grecu anticu Κικέρων, Kikérōn; Arpino, 3 ghjinnaghju 106 à.C. - Formia, 7 dicembre 43 a.C.) hè statu un avvucatu, puliticanti, scrittori, filosofu è uratori rumanu.

Membru di un'asgiata famiglia di l'ordini equestru, Ciciaronu fù una di i figuri più impurtanti di tutta l'antichità rumana. A so vastissima pruduzzioni litteraria, chì và da l'orazioni pulitichi à i scritti di filusufia è ritorica, in più d'offra un priziosu ritrattu di a sucità rumana in l'ultimi anni di a ripublica, firmeti com'è un asempiu par tutti l'autori di u I seculu a.C., tantu da pudè essa cunsidarata u mudeddu di a litteratura latina classica. À traversu l'opara di Ciciaronu, grandi ammiratori di a cultura greca, i Rumani potini ancu acquistà una migliori cunniscenza di a filusufia greca. Trà i so cuntributi maiò à a cultura latina ci fù senza dubbitu a criazioni di un lessicu filusoficu latinu: Ciciaronu s'impignò, infatti, à truvà u vucabulu in latinu par tutti i tarmini spicifichi di u linguaghju filusoficu grecu.[1] Trà l'opari fundamintali par a cumprinsioni di u mondu latinu si cullocani inveci i Lettari (Epistulae, in modu specificu quiddi à l'amicu Titu Pomponio Atticu), chì offrini numarusissimi riflessioni annantu à ogni avvinimentu, parmittendu di capiscia ciò ch'eddi erani i linii pulitichi riali di l'aristucrazia rumana.

Ciciaronu accupò par molti anni ancu un rollu d'impurtanza maiò in u mondu di a pulitica: dopu à avè salvatu a ripublica da u tentativu suvversivu di Lucio Sergio Catilina è avè cusì ottinutu l'appiddativu di pater patriae (patri di a patria), ricuprì un rollu di primissima impurtanza à l'internu di a fazzioni di l'Optimates. Fù infatti Ciciaronu chì, in l'anni di i guerri civili, difesi curaghjusamenti finu à a morti una ripublica ghjunta ormai à l'ultimu rispiru è distinata à trasfurmà si in u principatus augusteu.

  1. Plutarcu, Ciciaronu, 40,2

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy