Back ألكسندر يوحنا كوزا Arabic الكسندر يوحنا كوزا (سياسى من مولدافيا) ARZ Александру Іаан Куза Byelorussian Александру Йоан Куза Bulgarian Alexandru Ioan Cuza Breton Alexandre Joan Cuza Catalan Alexandr Ioan Cuza Czech Alexandru Ioan Cuza Danish Alexandru Ioan Cuza German Αλέξανδρος Ιωάννης Κούζας Greek
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
 Membru post-mortem al Academiei Române |
|---|
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania[1]) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.
Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române prin înfăptuirea unității constituționale și administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România,[4] cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.[5]
În anul 1866, o largă coaliție a partidelor vremii, cunoscută sub denumirea de Monstruoasa Coaliție din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice.
- ^ a b Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române Unite, Radio Chișinău, 20 martie 2021
- ^ a b The Peerage
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Neguț, Caterina Radu, Enciclopedia statelor lumii, ediția a VII-a, București, Editura Meronia, 2001 - ISBN 973-99451-5-6
- ^ Mircea Mâciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Șuteu, Mic dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986