Back Archimedes Afrikaans Archimedes ALS አርኪሜዴስ Amharic Arquimedes AN आर्किमिडीज ANP أرخميدس Arabic ارخميديس ARZ আৰ্কিমিডিছ Assamese Arquímedes AST Архимед AV
| Arhimede din Siracuza (Ἀρχιμήδης) | |
 Arhimede Gânditorul, pictură de Fetti (1620) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ἀρχιμήδης  |
| Născut | c. 287 î.Hr. Siracuza, Sicilia Magna Graecia |
| Decedat | c. 212 î.Hr. (cca. 75 ani) Siracuza |
| Cauza decesului | omor |
| Părinți | Phidias[*] |
| Naționalitate | Greacă |
| Ocupație | matematician fizician astronom inventator inginer militar[*] filozof inginer |
| Limbi vorbite | limba greacă veche |
| Activitate | |
| Rezidență | Siracuza, Sicilia |
| Domeniu | Matematică, Fizică, Inginerie, Astronomie, Invenții |
| Cunoscut pentru | Principiul lui Arhimede, Șurubul lui Arhimede, Hidrostatica, Legea pârghiilor, Calcul infinitezimal, Axioma lui Arhimede |
Modifică date / text  | |
Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie. Carl Friedrich Gauss considera că Arhimede și Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de știință din întreaga istorie a civilizației umane.
Se cunosc puține detalii despre viața lui, dar este considerat drept unul din principalii oameni de știință din antichitate. Printre altele a pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor. I s-au atribuit proiectele unor noi invenții, inclusiv al unor mașini de asalt, precum și șurubul fără sfârșit. Experimente moderne au arătat că Arhimede a proiectat mașini capabile să scoată corăbiile din apă și să le dea foc folosind un sistem de oglinzi.[1]
Arhimede este în general considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai antichității și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor[2][3], fiind primul matematician universal[4]. El a folosit metoda epuizării complete pentru a calcula aria unui arc de parabolă prin sumarea unei serii infinite, precum și calculul aproximativ al numărului π cu o acuratețe remarcabilă pentru acele timpuri.[5] De asemenea a definit spirala care-i poartă numele, formule de calcul a volumelor și al suprafețelor corpurilor de revoluție, precum și un sistem ingenios de exprimare a numerelor foarte mari.
Arhimede a murit în timpul asediului Siracuzei, când a fost ucis de un soldat roman, în ciuda ordinului primit de a nu-l ucide. Pe piatra funerară a mormântului a fost sculptată o sferă în interiorul cilindrului circumscris, lucru cerut chiar de Arhimede, deoarece el a demonstrat că raportul dintre aria sferei și a cilindrului circumscris este egal cu raportul volumelor corpurilor, având valoarea 2/3.
Față de invențiile sale, scrierile matematice ale lui Arhimede erau puțin cunoscute în antichitate. Matematicienii din Alexandria îl cunoșteau și l-au citat, dar prima compilație cuprinzătoare despre el nu a fost dată până în jurul anului 530 d.Hr. de Isidor din Milet cel Bătrân (arhitectul care a proiectat și construit bazilica Sfânta Sofia din Constantinopol), în timp ce comentariile lui Eutocius din Ascalon din secolul VI d.Hr. au deschis larg porțile cunoașterii lucrărilor lui Arhimede. Câteva copii ale lucrărilor lui Arhimede care au supraviețuit până în Evul Mediu erau o sursă de inspirație pentru oamenii de știință din timpul Renașterii,[6] cum ar fi Fermat, Pascal, Galileo Galilei, iar descoperirea în 1906 a unor lucrări necunoscute ale lui Arhimede, au oferit noi perspective de înțelegere a modului în care a obținut rezultatele matematice.[7]
- ^ „Archimedes Death Ray: Testing with MythBusters”. MIT. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Calinger, Ronald (). A Contextual History of Mathematics. Prentice-Hall. p. 150. ISBN 0-02-318285-7.
Shortly after Euclid, compiler of the definitive textbook, came Archimedes of Syracuse (ca. 287 212 î.Hr.), the most original and profound mathematician of antiquity.
- ^ „Archimedes of Syracuse”. The MacTutor History of Mathematics archive. . Accesat în .
- ^ Rusu, op. cit. p 108
- ^ O'Connor, J.J. and Robertson, E.F. (). „A history of calculus”. University of St Andrews. Accesat în .
- ^ Bursill-Hall, Piers. „Galileo, Archimedes, and Renaissance engineers”. sciencelive with the University of Cambridge. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Archimedes – The Palimpsest”. Walters Art Museum. Arhivat din original la . Accesat în .