Arthur Schopenhauer

Arthur Schopenhauer
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Gdańsk, Polonia-Lituania[5] Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[6][1][2][3] Modificați la Wikidata
Frankfurt am Main, Confederația Germană[7][8][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Frankfurt[*][9] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență respiratorie) Modificați la Wikidata
PărințiHeinrich Floris Schopenhauer[*][[Heinrich Floris Schopenhauer (father of Arthur and Adele Schopenhauer (1747-1805))|​]]
Johanna Schopenhauer[*][[Johanna Schopenhauer (scriitoare germană)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAdele Schopenhauer[*][[Adele Schopenhauer (scriitoare germană)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Prusiei Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiecadru didactic universitar[*]
filozof
scriitor
muzicolog[*]
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[10][11]
limba franceză Modificați la Wikidata
Semnătură

Arthur Schopenhauer (pronunția germană: ˈaʁtʊʁ ˈʃoːpn̩haʊ̯ɐ) (n. , Gdańsk, Polonia-Lituania – d. , Frankfurt am Main, Confederația Germană) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1818 Lumea ca voință și reprezentare (extinsă în 1844), unde caracterizează lumea fenomenelor ca un produs al unei voințe metafizice oarbe și insațiabile.[12][13] Construind la idealismul transcendental al lui Immanuel Kant, Schopenhauer a dezvoltat un sistem etic ateist, nonteist și metafizic, care respinge ideile contemporane ale idealismului german.[14] A fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filozofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Opera sa a fost descrisă ca o manifestare exemplară a pesimismului filosofic.

Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filozofie, literatură și știință. Scrierile sale despre estetică, morală și psihologie au influențat gânditorii și artiștii de-a lungul secolelor XIX și XX. Printre cei care au citat influența sa s-au numărat filosofii Friedrich Nietzsche, Ludwig Wittgenstein și Anthony Ludovici, oamenii de știință Erwin Schrödinger și Albert Einstein, psihanaliștii Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, și scriitori ca Mihai Eminescu, Lev Tolstoi, Thomas Mann, George Bernard Shaw, Joaquim Maria Machado de Assis, Jorge Luis Borges, și Samuel Beckett.

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Arthur Schopenhauer, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Arthur Schopenhauer, Nationalencyklopedin, accesat în  
  4. ^ a b Arthur Schopenhauer, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ „Arthur Schopenhauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b „Arthur Schopenhauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Arthur Schopenhauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Шопенгауэр Артур, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  9. ^ a b Find a Grave, accesat în  
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ Arthur Schopenhauer (). Essays and Aphorisms. Penguin Classics. p. 23. ISBN 978-0-14-044227-4. 
  13. ^ The Oxford Encyclopedic English Dictionary. 'Schopenhauer': Oxford University Press. 1991. p. 1298. ISBN: 978-0-19-861248-3.
  14. ^ Arthur Schopenhauer, The World as Will and Representation, Vol. 1, trans. E. Payne, (New York: Dover Publishing Inc., 1969), Vol. 2, Ch. 50.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy