Baal

Baal
Baal (statuetă din bronz) din Ugarit, descoperită la Ras Shamra (secolul XIV-XII î.C.), azi la Louvre]]
Civilizația	Phoenician mythology[*][[Phoenician mythology (mythology or religion of the Phoenicians)|​]] Ugaritic religion[*][[Ugaritic religion (antique religion)|​]] religia canaaniților[*]​ Baalism[*][[Baalism (cult of Baal)|​]] Mitologia Egiptului Antic
Căsătorit cu	Astarte
Tată	El
Modifică date / text

Baʿal (în ugaritiană: 𐎁𐎓𐎍; în ebraica biblică arhaică: בעל; akkadiană:,Belu; în feniciană: 𐤁𐤏𐤋) este denumirea unor zei vest-semitici, semnificând în limbi ca feniciana (canaaneana) și ebraica „stăpân” , „proprietar”, „domn” sau „soț”, „bărbat” ^[1]. Numele corespunde celui al zeului Belu din Mesopotamia (Akkad, Asiria,Babilon). În mitologia canaanită Baal sau Baal Haddad - este zeul ploilor, al furtunilor, al fulgerului și trăsnetului, al vânturilor, al munților, precum și zeul vieții, care fertilizează pământul, și zeul timpului. Baal este descris ca un luptător deosebit de puternic care combate forțele răului care încearcă să distrugă lumea. Baal este fiul zeului El și fratele zeului Yam și al zeiței Anat, precum și soțul zeiței Ashtoret. Baal este privit în miturile canaanite-feniciene și arameice siriene ca un erou, războinic fără prihană, purtând un coif cu coarne (simbol al fertilității), care ține într-o mână un toiag,^[2] iar în celalaltă un fulger. Coarnele simbolizează fertilitatea. Baal calcă norii, glasul său răsună ca tunetul. Sălașul său este pe muntele mitic Sapan (în ebraică Tzafon = Nord)^[3]identificat în zilele noastre cu muntele Jebel al Aqra de la frontiera siriano-turcă la vărsarea râului 'Asi (Oronte) în Marea Mediterană. Pe acest munte cad în fiecare an ploi torențiale.