Back Абиблиа Abkhazian Bybel Afrikaans Bibel ALS መጽሐፍ ቅዱስ Amharic Biblia AN Biblioþēce ANG बाइबल ANP الكتاب المقدس Arabic ܟܬܒܐ ܩܕܝܫܐ ARC الكتاب المقدس ARZ
 | Un editor consideră că această pagină conține citate prea multe sau prea extinse pentru a constitui un articol enciclopedic valid. Vă rugăm să îmbunătățiți articolul ștergând citatele în exces sau transferându-le la Wikicitat. |
Biblia | |
 | |
| Volume | |
|---|---|
| Vechiul Testament Noul Testament Biblia ebraică[*] | |
| Informații generale | |
| Gen | religious literature[*] text religios |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Bibbia La Bible Biblia Santa Biblia Biblija Bíblia Sagrada The Holy Bible la Biblio Βίβλος Света Библија |
| Limba | Ebraica biblică arhaică Limba aramaică Limba greacă comună  |
| Dewey Decimal | 220 |
Modifică date / text  | |
Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism. Pentru evreii religioși, Biblia constă doar din Biblia ebraică. Pentru creștini, Biblia constă din Vechiul Testament (o versiune a Bibliei ebraice) împreună cu Noul Testament. Biblia este cea mai răspândită carte din lume.
Scrierile din Biblia ebraică sunt compilații ale unor documente separate (numite „cărți”), scrise într-un interval de timp de circa 1000 de ani.[1][2] Istoricii Bibliei consideră că Biblia ebraică este rezultatul activității a circa 100-150 scriitori diferiți,[3] provenind din cărturarii aflați în serviciul conducătorilor politici și clericali din regatele Israelului și Iudeei antice.[4] Cărțile acestea au fost adunate în secolele I-II d.Hr. pentru a forma prima Biblie ebraică, Tanach sau Hamikrá.
Vechiul Testament creștin este bazat la unele biserici nu pe originalul ebraic, ci pe o traducere in greacă a Bibliei ebraice cunoscută sub numele de Septuaginta, realizată înainte de crearea formei definitive a Bibliei ebraice. Odată cu adăugarea Evangheliilor și a altor scrieri suplimentare ia naștere Biblia creștină sau Sfânta Scriptură, care conține atât Vechiul Testament (cunoscut, în general sub denumirea de „text ebraic”), cât și Noul Testament (cunoscut în general sub denumirea de „text grec”, datorită limbii în care a căpătat caracter public și notorietate).
Conform lui R. E. Friedman, data cea mai timpurie la care a început scrierea Bibliei ebraice ar putea fi 922 î.Hr.[5] Cele mai vechi inscripții care cuprind texte din Biblie sunt două amulete în formă de mici suluri de argint care datează din 587-586 î.Hr. și sunt scrise în paleo-ebraică.[6] Scrierea Noului Testament s-a încheiat în jur de 120 d.Hr.[7] Modificarea sa a continuat până la Comma Johanneum, adăugată în 1522 d.Hr.[8] La origini a avut cincisprezece sau șaisprezece autori.[7]
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitefriedman1 - ^ „Free Hebrew Bible Course with Shaye Cohen”. Biblical Archaeology Society. . Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitefriedman2 - ^ Davies, Philip R. (). „Reading the Bible Intelligently”. Relegere: Studies in Religion and Reception. 1 (1): 145–64. doi:10.11157/rsrr1-1-392. ISSN 1179-7231. Accesat în .
- ^ Sheler, Jeffery L. (). Is the Bible True?: How Modern Debates and Discoveries Affirm the Essence of the Scriptures. HarperCollins. pp. 37–38. ISBN 978-0-06-201346-0.
- ^ Barkay et al. 2004, pp. 41-71.
- ^ a b Bart D. Ehrman (). The New Testament: A Historical Introduction to the Early Christian Writings. Oxford University Press. p. 8. ISBN 978-0-19-508481-8.
The New Testament contains twenty-seven books, written in Greek, by fifteen or sixteen different authors, who were addressing other Christian individuals or communities between the years 50 and 120 C.E. (see box 1.4). As we will see, it is difficult to know whether any of these books was written by Jesus' own disciples.
- ^ McDonald, Grantley (). „The Johannine Comma from Erasmus to Westminster”. În van Miert, Dirk; Nellen, Henk J. M.; Steenbakkers, Piet; Touber, Jetze. Scriptural authority and biblical criticism in the Dutch Golden Age: God's word questioned. 1. Oxford: Oxford University Press. pp. 61–72. doi:10.1093/oso/9780198806837.003.0003. ISBN 978-0-19-880683-7.