Back Boere Afrikaans بوير Arabic Burlar Azerbaijani بورلار AZB Буры Byelorussian Буры BE-X-OLD Бури Bulgarian বোয়ের Bengali/Bangla Bòer Catalan Бураш CE
| Buri | |
| Boere | |
 O familie burǎ (1886) | |
| Populație totală | |
|---|---|
| c. 1.5 million[1] | |
| Regiuni cu populație semnificativă | |
| Africa de Sud | |
| Limbi vorbite | |
| Afrikaans | |
| Religii | |
| Protestantism | |
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |
Modifică date / text  |
Bur derivă din cuvântul "boer" (/ bʊər /) care înseamnă "fermier" în limba neerlandeză și limba afrikaans.[2] În contextul sud-african, termenul "buri" (afrikaans: boere) se referă la descendenții coloniștilor afrikaneri ai frontierei estice a coloniei Capului din sudul Africii în secolul al XVIII-lea și mare parte a secolului al XIX-lea.[3] Din 1652 până în 1795, Compania Olandeză a Indiilor de Est a controlat această zonă, dar Regatul Unit a încorporat-o în Imperiul Britanic în 1806.[4]
De asemenea, folosirea cea mai frecventă a termenului "buri" se referă la acei fermieri afrikaneri la frontiera coloniei Capului și descendenții lor care au părăsit colonia în timpul secolului al XIX-lea, migrându-se spre nord-estul țării pentru a se stabili în noile state afrikanere, cunoscute ca Republicile Burilor: Statul Liber Orange, Republica Sud-Africană (Transvaal) și Republica Natalia. Ei au emigrat din colonia Capului în primul rând pentru a scăpa de stăpânirea britanică și pentru a se îndepărta de războaiele de frontieră frecvente dintre guvernul imperial britanic și poporul xhosa de la frontiera de est.[4][5]
Termenul "afrikaner" este folosit în Africa de Sud pentru populația albă vorbitoare de limba afrikaans (care constituie cea mai mare parte a sud-africanilor albi), inclusiv descendenții burilor.[6] Prin urmare, se recomandă folosirea termenului afrikaner când se face referire la grupul etnic, termenul bur referindu-se doar la o parte a comunității afrikanere, sau fiind considerat un termen derogatoriu.
- ^ en Stürmann, Jan (). New Coffins, Old Flags, Microorganisms and the Future of the Boer. Accesat în .
- ^ af Bosman, D. B.; Van der Merwe, I. W.; Hiemstra, L. W. (). Tweetalige Woordeboek Afrikaans-Engels. Tafelberg-uitgewers. ISBN 0-624-00533-X.
- ^ en Du Toit, Brian M. (). The Boers in East Africa: Ethnicity and Identity. p. 1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b en Trewhella Cameron; S. B. Spies (octombrie 1991). A new illustrated history of South Africa. Southern Book Publishers.
- ^
en Walker, Eric Anderson (). „14: The Formation of new states, 1835–1854”. În Walker, Eric Anderson. The Cambridge History of the British Empire. 8: South Africa, Rhodesia and the protectorates. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 320–321. Accesat în .
In the latter part of 1834, the frontier districts were full of talk of a mass trek. Exploring parties rode out to South-West Africa, to the north-eastern Transvaal, and along the coast belt to Natal. [...] These preparations are conclusive evidence against the traditional idea that the two primary causes of the Great Trek were the inadequate compensation paid for emancipated slaves and the upsetting of D'Urban's settlement of the eastern frontier after the Kaffir War of 1834–5 by the combined forces of Downing Street and Exeter Hall. It is true that many Trekkers, and those the most vocal, came from the eastern frontier lands, but others came from the northern districts where there was no Kaffir menace. The overthrow of the settlement was only a subsidiary cause though a powerful one.
- ^ en Kaplan, Irving. Area Handbook for the Republic of South Africa (PDF). pp. 46–771.