Abbasizii (în arabă: العبّاسيّون Al Abbasiun, respectiv اَلْخِلَافَةُ ٱلْعَبَّاسِيَّةُ Al Khilafa Al Abbasiya - Califatul abbasid sau الدولة العباسية Al Dawla Al Abbasiya -Statul abbasid (750 - 1258) au fost o dinastie arabă care a urmat Califatului Omeiad (661 - 750) de la Damasc. Imediat după înfrângerea Omeiazilor în 750, califul abbasid Al-Mansur (m. 775) a construit o altă capitală pentru noul califat în câmpia Mesopotamiei, la o răscruce de drumuri caravaniere, capitală pe care a numit-o Bagdad sau Madinat As-salam („Orașul Păcii”). Dinastia abbasidă, în timpul căreia civilizația islamică a atins apogeul dezvoltării sale, a fost distrusă în 1258 de către armata hanului mongol Hulagu, nepotul lui Genghis-Han, care l-a executat pe ultimul conducător abbasid și a distrus Bagdadul din temelii.