Capitel

Câteva exemple de capiteluri în stiluri diferite: egiptean compozit, grec antic doric, grec antic ionic, roman corintic, bizantin în formă de coș, islamic, gotic, rococo și Art Nouveau

Un capitel formează partea cea mai de sus al unei coloane (sau al unui pilastru). El mediază între coloană și ceea ce e susținut de coloană, lărgind aria suprafeței ei de susținere. Capitelul, care se proiectează pe fiecare parte în timp ce se ridică ca să susțină abaca, se alătură abacăi de obicei pătrată și fusului de obicei circular al coloanei. Capitelul poate să fi convex, ca la ordinul doric; concav, ca în clopotul cu susul în jos al ordinului corintic; sau spiralat, ca la ordinul ionic. Astea trei formează cele trei tipuri principale pe care se bazează toate capitalele din tradiția clasică. Ordinul compozit stabilit în secolul al XVI-lea pe un indiciu din Arcul lui Titus, adaugă volute ionice frunzelor de acantă corintice.

Din poziția extrem de vizibilă pe care o ocupă în toate clădirile monumentale cu coloane, capitelul e adesea selectat pentru ornamentare; și este adesea cel mai clar indicator al ordinului arhitectural. Tratarea detaliilor sale poate să fie o indicație a perioadei clădirii.