Back Cluj-Napoca ACE Cluj-Napoca AN Clūsenburg ANG كلوج نابوكا Arabic كلوج-ناپوكا ARY كلوج نابوكا ARZ Cluj-Napoca AST Kluj-Napoka Azerbaijani کلوژ-نپوکا AZB Клуж-Напока Bashkir

Cluj-Napoca

Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).
Acest articol se referă la un oraș. Pentru alte sensuri, vedeți Napoca (dezambiguizare).
Cluj-Napoca
Kolozsvár
Klausenburg
—  municipiu, reședință de județ[*]​, oraș mare, oraș și oraș universitar[*]​  —




Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]
„Orașul Comoară”[2]
Map
Cluj-Napoca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E ({{PAGENAME}}) / 46.76667°N 23.58333°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA54975
Atestat în1213[3]
ComponențăCluj-Napoca[*]​
Guvernare
 - PrimarEmil Boc[4] (PNL, )
Suprafață
 - Total179,5 km²
Altitudine410 m.d.m.
Altitudine maximă605 m.d.m.
Populație (2021)
 - municipiu286.598 locuitori
 - Densitate1,808 loc./km²
 - Metropolitană410,766 locuitori
 - Densitate metropolitană226 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal400001–400930
Prefix telefonic+40 264/364
Localități înfrățite
 - 26 orașe înfrățitelistă
Prezență online
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în latină Claudiopolis, maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în dialectul săsesc: Kleusenburch,[5] în idiș קלויזנבורג Cloizânburg) este municipiul de reședință al județului Cluj, România, aflat în regiunea istorică Transilvania. Având 324.576 de locuitori la recensământul din 2011, este al doilea oraș ca populație din țară.[6] Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit Inima Transilvaniei sau Orașul comoară.[7]

Clujul este situat în nordul Depresiunii Transilvaniei, între Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic la confluența cu râul Nadăș și cinci alte pâraie.[8][9] Datorită geografiei locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa est-vest, de-a lungul limitei sudice a Podișului Someșan, fiind flancat la sud de dealul Feleac, iar la nord de dealul Lomb.[8][10] Hotarele administrative ale municipiului cuprind o arie de 179,5 km², iar suprafața construită a municipiului era de 36 km² în 2020.[11]

Istoria Clujului începe cu popularea teritoriului orașului modern de triburi de daci și celți, care se presupune că au dat zonei denumirea de Napoca, și cucerirea acestuia de către Imperiul Roman.[12] Promovat la rang de colonia, castrul roman Napoca este pentru o perioadă capitala provinciei Dacia Porolissensis.[13] După retragerea romană și secole de invazii ale popoarelor migratoare, Clujul a fost repopulat cu coloniști sași în secolul XIII, aceștia constituind majoritatea populației până în secolul al XV-lea, orașul devenind ulterior majoritar maghiar. Clujul a găzduit mai multe sesiuni ale Dietei Transilvaniei și a fost capitala administrativă a Principatului Transilvaniei în secolul al XVIII-lea și secolul al XIX-lea (alternativ cu Sibiul).[14] În secolul al XX-lea Clujul a devenit parte din România, iar populația orașului s-a schimbat treptat din majoritar maghiară în română.[15]

Clujul este unul din cele mai importante centre academice, culturale și economice din România. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum Banca Transilvania, producătorul de farmaceutice Terapia, producătorul de cosmetice Farmec și Berăria Ursus.[16][17][18][19] Din mediul academic clujean fac parte: Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai mare și veche instituție academică din țară, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Sapientia, cea mai mare universitate cu predare în limba maghiară din România.[20]

  1. ^ „Cluj Napoca - Ghid de călătorie” (PDF). infoturism.ro. 
  2. ^ Tia Sîrca (). „De ce Clujul era numit "orașul comoară"?”. Transilvania Reporter. 
  3. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ Sorin Tudor (). „O plimbare prin Cluj”. Web cultura. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Clujenii - gânduri despre oamenii din orașul comoară”. Cluj.com. . Accesat în . 
  8. ^ a b „Despre Cluj - Istoria Clujului - informații despre Cluj Napoca” (în engleză). www.cazareclujnapoca.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Atlasul cadastrului apelor din România”. 
  10. ^ „IDENTIFICAREA AȘEZĂRILOR RURALE DIN PODIȘUL SOMEȘAN ÎN VEDEREA EVALUĂRII VULNERABILITĂȚII LOR”. 
  11. ^ „Analiză UBB | Orașul Cluj-Napoca și-a dublat suprafețele construite în ultimii 20 de ani”. EBS Radio. . Accesat în . 
  12. ^ Pascu, Ș. (1974) p.20-22
  13. ^ Pascu, Ș. (1974) p.26
  14. ^ „Transilvania și Imperiul Habsburgic. Cum au ocupat austriecii Ardealul”. www.historia.ro. Accesat în . 
  15. ^ hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”. 
  16. ^ „Banca Transilvania - Despre noi”. Banca Transilvania. Accesat în . 
  17. ^ „Terapia SA”. Arhivat din original la . 
  18. ^ „Incantati de cunostinta”. www.farmec.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Japonezii de la Asahi au finalizat achiziția producătorului Ursus și Timișoreana”. ZF.ro. Accesat în . 
  20. ^ „Fundația Sapientia”. sapientia.ro. Accesat în . 
From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy