Comunism

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din decembrie 2010. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din decembrie 2010.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Acest articol este parte a seriei Comunism

Școli ale comunismului Marxism · Leninism Stalinism · Troțkism Maoism · Comunism religios Anarho-comunism

Partide comuniste Partid comunist Listă de partide comuniste Partidul Bolșevic Partidul Muncii din Albania Partidul Comunist Bulgar Partidul Comunist al Uniunii Sovietice Partidul Comunist din Iugoslavia Partidul Muncitoresc Unit Polonez Partidul Comunist Român Partidul Comunist Ungar Internaționala Communistă Cominform

State socialiste State istorice importante: Uniunea Sovietică Albania Bulgaria Cehoslovacia Germania de Est Iugoslavia Polonia România Ungaria State actuale: China Coreea de Nord Cuba Laos Vietnam

Alte articole Revoluție comunistă Revoluția din Octombrie Marxism-leninism Pactul de la Varșovia CAER Socialism Economie planificată Rublă transferabilă Anticomunism Totalitarism Societate deschisă

v d m

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii:

• o ideologie care, oficial, promovează un sistem social în care nu există stat, clase sociale și proprietate privată asupra mijloacelor de producție și care are scopul de a realiza o societate egalitară;
• o mișcare politică, un partid care afirmă că dorește să implementeze acest sistem;
• un regim politic care se revendică „comunist”, „socialist”, „republică populară” sau „democrație populară”, în care statul există, fiind chiar atotputernic și totalitar sub conducerea exclusivă a unui singur partid, zis „comunist”, „socialist” sau „muncitoresc”, iar clasele sociale fiind diferențiate nu prin accesul la proprietate, ci prin accesul inegal la uzufructul proprietății colective.