Crooner

Crooner (termen provenit din limba engleză, croon - verb, crooner, cântăreț și crooning, maniera interpretativă a unui crooner - substantiv) este un termen desemnând un cântăreț vocal care cântă într-o anumită manieră vocală interpretativă inspirată de stilul melodiilor foarte cantabile și cunoscute (denumite, relativ similar, în limba română muzică ușoară), la care se adaugă importante elemente ale baladelor muzicale și foarte adesea de jazz. Crooners sunt în mod normal acompaniați de o orchestră completă sau de un ansamblu instrumental numit big band.

Într-o primă aproximare lingvistică un crooner este un baladist, deși unii dintre acești, printre care se numără Frank Sinatra și Bing Crosby, nu acceptaseră această caracterizare a modului lor interpretativ muzical. Alții, printre care se găsește și Russ Colombo, consideră termenul crooner a avea o conotație negativă, și ca atare refuzându-l. Deși atât femeile cât și bărbații pot practica acest mod muzical interpretativ, termenul "crooner" este rar, și considerat incorect utilizat pentru a desemna o cântăreață, care practică stilul muzical crooning.

Ca o caracteristică generală a acestui mod interpretativ, toți "baladiștii" din categoria cântăreților crooners cântau și popularizau cântece din grupul inter-conectat de cântece, numite cu un termen colectiv, Great American Songbook. Acest termen se referă la muzica promovată de teatrele de pe Broadway, filmele muzicale de la Hollywood și Tin Pan Alley, cuprinzând perioada sa "de aur" dintre anii 1920 și anii târzii 1950, cunoscând un declin în anii 1960, odată cu intrarea pe scena muzicală anglo-saxonă a rock and roll-ului.