Dialect

În lingvistică, termenul dialect (< fr dialecte, la dialectus < el διάλεκτος dialektos „grai”) se întâlnește cu mai multe sensuri. În sensul cel mai larg denumește o varietate a unei limbi folosită de o comunitate lingvistică limitată teritorial (regional), social sau profesional (ocupațional). În acest sens se vorbește despre dialecte teritoriale (regionale), dialecte sociale și dialecte profesionale (ocupaționale)[1][2]. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americane[3]. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbii[3][4][5][6][7]. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică[3][2].

Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.[2].

În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

  1. ^ Iarțeva 1990, articolul Диале́кт „dialect”.
  2. ^ a b c Crystal 2008, pp. 142–143.
  3. ^ a b c Bidu-Vrănceanu 1997, p. 162.
  4. ^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul dialect.
  5. ^ Bussmann 1998, p. 307.
  6. ^ Dubois 2002, pp. 143–144.
  7. ^ Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy