Dieta Ungariei

Românii deputați în Dieta Ungariei în anul 1861, de la stânga spre dreapta pe rânduri: Vicentie Babeș, Victor Bogdan, Vasile Deleanu de Șomcuta-Mare, Dr. Aurel Maniu, Gabriel Mihaily de Apșa, Filip Pascu, George Popa de Teiuș, Iosif Pop de Șomcuta-Mare, Ioan Popovici Deleanu, Sig. Popovici, Alois Vlad de Seliște

Dieta Ungariei (în maghiară Magyar Országgyűlés, în germană Ungarischer Reichstag), care a precedat Parlamentul Ungariei din zilele noastre, a fost până în 1918 adunarea legislativă a Regatului Ungariei. Dieta consta din două camere: Camera magnaților, din care făceau parte magnați și membri ai clerului înalt, și Camera reprezentanților, în care erau aleși deputați ai comitatelor și ai orașelor libere. Sistemul bicameral a devenit stabil începând cu 1608.[1][2] Principatul Transilvaniei a avut propria lui dietă până în 1865. Dieta croată, Saborul, s-a întrunit până în 1918.

Sesiunea Dietei din 1830
  1. ^ Márta Fata, Franz Brendle (Hrsg.): Ungarn, das Reich der Stephanskrone, im Zeitalter der Reformation und Konfessionalisierung. Multiethnizität, Land und Konfession 1500 bis 1700. Aschendorff, Münster 2000, ISBN 3-402-02981-2, S. 2.
  2. ^ Edgar Hösch, Karl Nehring, Holm Sundhaussen (Hrsg.): Lexikon zur Geschichte Südosteuropas. Böhlau Wien/Köln/Weimar 2004, ISBN 3-205-77193-1, S. 493.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy