Drepturile animalelor

Un om ţine o maimuţă legată de o sfoară în jurul gâtului, o poziţie ilustrând cauza împroprietăririi animalelor.

Drepturile animalelor este ideea conform căreia intereselor de bază ale animalelor ar trebui să li se acorde considerare similară intereselor ființelor umane.[1] Susținătorii abordează cauza din diferite puncte de vedere filozofice, dar cad de acord că animalele trebuiesc văzute ca persoane legale și membre ale comunității morale, nu ca proprietăți; de asemenea, nu trebuiesc folosite ca mâncare, îmbrăcăminte, subiecte de cercetare sau ca divertisment.[2][3]

Legea animalelor este predată în 112 din cele 180 de școli de Drept în Statele Unite ale Americii, în 8 astfel de școli din Canada și este discutată, în mod obișnuit, în universitățile unde sunt cursuri de filozofie sau etică aplicată.[4][5] În iunie 2008, Spania a devenit prima țară care a introdus drepturile animalelor, când un comitet parlamentar din mai multe partide politice a recomandat ca drepturile să fie aplicate și marilor primate, în concordanță cu Proiectul Marilor Primate a lui Peter Singer.[6]

Criticii aduc contraargumente conform cărora animalele sunt incapabile de a intra într-un contract social sau de a face alegeri morale și nu pot fi, așadar, privite ca posesoare de drepturi, o poziție adoptată de filozoful Roger Scruton, care scrie că doar oamenii au îndatoriri, iar „corolarul nu poate fi evitat: numai noi avem drepturi”.[7] Un argument paralel ar fi că nu este nimic greșit în mod inerent cu folosirea animalelor ca resurse dacă aceasta nu provoacă suferință nenecesară, un punct de vedere cunoscut ca bunăstarea animalelor.[8] Există, de asemenea, și critică, inclusiv din mișcarea pentru drepturile animalelor însăși, asupra anumitor forme de activism, în particular distrugerea fermelor de blană și a laboratoarelor care testează pe animale de către Frontul de Eliberare a Animalelor.

  1. ^ en Animal Rights „Animal rights” Verificați valoarea |url= (ajutor). Enciclopædia Britannica. . Accesat în iunie 2009. 
  2. ^ en „"'Personhood' Redefined: Animal Rights Strategy Gets at the Essence of Being Human". Association of American Medical Colleges. Accesat în iunie 2009. 
  3. ^ en „Animals and Ethics: An Overview of the Philosophical Debate”. Broadview Press. mai 2003. Accesat în iunie 2009. 
  4. ^ en Dube, Rebecca. (). „The new legal hot topic: animal law”. The Globe and Mail. Accesat în iunie 2009. 
  5. ^ en Animal Legal Defense Fund; Garner, Robert. (). „Animals, politics and morality”. Manchester University Press. Arhivat din original la . Accesat în iunie 2009. 
  6. ^ en Glendinning, Lee. (). „Spanish parliament approves 'human rights' for apes”. The Guardian.  A se vedea și Peter Singer (). „Of great apes and men”. The Guardian. Accesat în iunie 2009. 
  7. ^ en Scruton, Roger (). „Animal Rights”. City Journal. Arhivat din original la . Accesat în iunie 2009. 
  8. ^ en Frey, R.G. (). Interests and Rights: The Case against Animals. Clarendon Press. ISBN 0-19-824421-5. 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in