Ducatul de Savoia | |||||
Ducatus Sabaudiae (la) Ducato di Savoia (it) Ducà 'd Savòja (pms) Duché de Savoie (fr) Ducato di Savouè (frp) | |||||
— Stat(d) al Sfântului Imperiu Roman — | |||||
| |||||
| |||||
Imn național | |||||
---|---|---|---|---|---|
Marche de Savoye[1] (din 1685) | |||||
Harta ducatului de Savoia prin 1700. | |||||
Capitală | Chambéry (1416-1563) Torino (1563-1713) | ||||
Limbă | franceză, italiană, francoprovensală, savoiardă, piemonteză, ligură | ||||
Religie | catolicism | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | ducat | ||||
Istorie | |||||
Epoca istorică | Epoca Modernă | ||||
Economie | |||||
Monedă | scudo piemontez | ||||
Modifică date / text |
Ducatul de Savoia (în latină: Ducatus Sabaudiae; în franceză: Duché de Savoie, în italiană: Ducato di Savoia) era un vechi fief feudal al Sfântului Imperiu Romano-German, între secolele al XV-lea și al XIX-lea, având, pe rând, capitale Chambéry (1416-1563), apoi Torino (1563-1713). Era situat în partea de nord a peninsulei Italice, precum și în zonele vecine din actuala Franță. În 1416, contele de Savoia Amadeus al VIII-lea a obținut, de la împăratul Sigismund, ridicarea comitatului la rangul de ducat. El corespunde mulțimii teritoriilor dobândite de Casa de Savoia, începând din secolul al XI-lea, cunoscute și sub denumirea de Statele de Savoia. Ducele a primit titlul și regatul Siciliei în 1713, apoi a trebuit să-l schimbe cu regatul Sardiniei, în 1720.
În 1860, Savoia a fost cedată Franței, sub al Doilea Imperiu al lui Napoleon al III-lea, în timp ce restul teritoriilor care compuneau atunci Piemont-Sardinia au fost integrate în noul regat al Italiei.