Etalon-aur

Etalonul aur sau standardul de aur (în engleză gold standard) este un sistem monetar în care unitatea economică standard de cont se bazează pe o cantitate fixă de aur. Etalonul aur a stat la baza sistemului monetar internațional din anii 1870 până la începutul anilor 1920 și de la sfârșitul anilor 1920 până în 1932[1] precum și din 1944 până în 1971, când Statele Unite au încetat unilateral convertibilitatea aurului la dolarul american prin Sistemul Bretton Woods.[2]

Din punct de vedere istoric, etalonul de argint și bimetalismul au fost mai comune decât etalonul de aur.[3][4] Trecerea la un sistem monetar internațional bazat pe un etalon de aur a reflectat externalități de rețea și dependență de cale.[3] Marea Britanie a adoptat un etalon de aur de facto în 1717, când Sir Isaac Newton, pe atunci gestionar al Monetăriei Regale, a stabilit o rată de schimb dintre argint și aur prea scăzută, făcând astfel să iasă din circulație monedele de argint.[5] Pe măsură ce Marea Britanie a devenit cea mai mare putere financiară și comercială a lumii în secolul al XIX-lea, alte state au adoptat sistemul monetar al Marii Britanii.[5] Etalonul de aur a fost adoptat de către România pentru prima dată în 1890.

Etalonul de aur a fost abandonat în mare parte în timpul Marii Depresiuni, înainte de a fi reinstalat într-o formă limitată, ca parte a sistemului Bretton Woods de după cel de-al Doilea Război Mondial. iar apoi a fost iarăși abandonat din cauza înclinației sale spre volatilitate, precum și a constrângerilor pe care standardul le-a impus guvernelor, precum angajarea în politici expansioniste pentru, de exemplu, a reduce șomajul în timpul recesiunilor economice.[6][7] Există un consens în rândul economiștilor că o revenire la standardul aur nu ar fi benefică,[8] și majoritatea istoricilor economici resping ideea că standardul de aur „a fost eficient în stabilizarea prețurilor și în moderarea fluctuațiilor ciclului de afaceri în timpul secolului al XIX-lea”.[9]

  1. ^ Eichengreen, Barry (). Globalizing Capital: A History of the International Monetary System (ed. 3rd). Princeton University Press. pp. 7, 79. doi:10.2307/j.ctvd58rxg. ISBN 978-0-691-19390-8. JSTOR j.ctvd58rxg. 
  2. ^ Eichengreen, Barry (). Globalizing Capital: A History of the International Monetary System (ed. 3rd). Princeton University Press. pp. 86–127. doi:10.2307/j.ctvd58rxg. ISBN 978-0-691-19390-8. JSTOR j.ctvd58rxg. 
  3. ^ a b Eichengreen, Barry (). Globalizing Capital: A History of the International Monetary System (ed. 3rd). Princeton University Press. pp. 5–40. doi:10.2307/j.ctvd58rxg. ISBN 978-0-691-19390-8. JSTOR j.ctvd58rxg. 
  4. ^ Esteves, Rui Pedro; Nogues-Marco, Pilar (), Fukao, Kyoji; Broadberry, Stephen, ed., „Monetary Systems and the Global Balance of Payments Adjustment in the Pre-Gold Standard Period, 1700–1870”, The Cambridge Economic History of the Modern World: Volume 1: 1700 to 1870, Cambridge University Press, 1, pp. 438–467, ISBN 978-1-107-15945-7 
  5. ^ a b Eichengreen, Barry (). Globalizing Capital: A History of the International Monetary System (ed. 3rd). Princeton University Press. p. 5. doi:10.2307/j.ctvd58rxg. ISBN 978-0-691-19390-8. JSTOR j.ctvd58rxg. 
  6. ^ Eichengreen, Barry (). Globalizing Capital: A History of the International Monetary System (ed. 3rd). Princeton University Press. doi:10.2307/j.ctvd58rxg. ISBN 978-0-691-19390-8. JSTOR j.ctvd58rxg. 
  7. ^ Polanyi, Karl (). The Great Transformation (în engleză). Beacon Press. ISBN 978-0-8070-5679-0. 
  8. ^ „Gold Standard”. IGM Forum. . Accesat în . 
  9. ^ Whaples, Robert (). „Where Is There Consensus Among American Economic Historians? The Results of a Survey on Forty Propositions”. The Journal of Economic History. 55 (1): 139–154. doi:10.1017/S0022050700040602. ISSN 0022-0507. JSTOR 2123771. 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in