Fotie I al Constantinopolului

Fotie I al Constantinopolului
Date personale
Născut	827 d.Hr.[1] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Decedat	secolul al IX-lea d.Hr.[1] Armenia
Părinți	Sergios[*][[Sergios |​]] Irene[*][[Irene (female human)|​]]
Religie	creștinism
Ocupație	bibliograf[*]​ preot[*]​ scriitor filozof
Limbi vorbite	limba greacă veche
Funcția episcopală
Modifică date / text

Photius (n. 827 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit – d. secolul al IX-lea d.Hr., Armenia), cunoscut și sub numele de Fotie, Fotiu sau Fotios, a fost un important teolog și filosof bizantin, părintele curentului umanist din Bizanț, unul din precursorii organizării Universității de stat din Constantinopol. Ortografia consacrată a numelui în colecția lui Migne este "Photius" ^[2]. Fotie I este considerat ca cel mai influent patriarh al Constantinopolului din punct de vedere doctrinar, după Ioan Gură de Aur (Ioan Chrysostom 345 - 407 e.Hr.). Fotie a fost patriarh al Constantinopolului în anii 858-867 și 877-886 și a fost canonizat de Biserica Ortodoxă.

Geniu universal, a deținut și calitatea de profesor, având o reputație extraordinară. Legendele spun că la cursurile sale veneau studenți din Egipt, Babilonia, Persia, și chiar din Occidentul latin. Alături de Leon al VI-lea Filozoful, a fost profesor de dialectică al Sf. Chiril, apostolul slavilor. De altfel, Fotie s-a implicat cu fervoare în susținerea misionarismului ortodox în rândul popoarelor slave și a contribuit la schimbul bisericesc dintre Roma și Constantinopol.

În 863, din încredințarea împăratului Mihail al III-lea și a patriarhului Photius, frații Chiril și Metodiu, originari din regiunea Salonic, s-au dus în Moravia. Fiind familiari cu dialectul slav vorbit acolo, au început în Moravia o acțiune sistematică de convertire a slavilor la creștinism, care s-a prelungit timp de cîțiva ani.^[3]