Gadoliniu

Gadoliniu
Europiu ← Gadoliniu → Terbiu ?     64 Gd                                                                                                                                                                                                                                           Gd Cm Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Gadoliniu, Gd, 64
Serie chimică	lantanide
Grupă, Perioadă, Bloc	10, 6, f
Densitate	7890 kg/m³
Culoare	alb argintiu
Număr CAS	7440-54-2
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	157,25 u
Rază atomică	179 pm
Rază de covalență	pm
Rază van der Waals	pm
Configurație electronică	[Xe]4f7 5d1 6s2
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 25, 9, 2
Număr de oxidare	2, 3
Oxid
Structură cristalină	hexagonală
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid
Punct de topire	1312 °C ; 1585 K
Punct de fierbere	3250 °C ; 3523 K
Energie de fuziune	kJ/mol
Energie de evaporare	359,4 kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	2680 m/s la 293,15 K m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	1,20 (Pauling)
Capacitate termică masică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	0,736 · 106 S/m
Conductivitate termică	10,6 W/(m·K)
Prima energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Gadoliniu (simbol Gd) este elementul chimic cu numărul atomic 64 în Tabelul periodic al elementelor, numit și Tabelul lui Mendeleev. A fost descoperit prin spectroscopie în 1880 de Jean Charles Galissard de Marignac - posibil, analizând mineralul gadolinită ^[1] și care i-a dat numele după chimistul finlandez Johan Gadolin.

Gadoliniul a fost izolat în stare pură prin anul 1886 de câtre chimistul Paul Emile Lecoq de Boisbaudran.