Back Geel Afrikaans ቢጫ Amharic Amariello AN Geolu ANG पीला ANP أصفر Arabic ܫܥܘܬܐ (ܓܘܢܐ) ARC لون صفر ARY اصفر (لون) ARZ Mariellu AST

Galben

Pentru alte sensuri, vedeți Galben (dezambiguizare).
Galben
 
Coordonate spectrale
Lungime de undă575–585[1] nm
Frecvență521–512 THz
Coordonatele culorii
Tripletă Hex#FFFF00
sRGBB  (r, g, b)(255, 255, 0)
CMYKH   (c, m, y, k)(0, 0, 100, 0)
HSV       (h, s, v)(60°, 100%, 100%)
SursăHTML/CSS[2]
B: Normalizat la [0–255] (byte)
H: Normalizat la [0–100] (sută)

Galbenul este una dintre culorile din spectrul vizibil ochiului uman, aflată între portocaliu și verde, și clasificată ca o „culoare caldă”. Are o lungime de undă cuprinsă între 570–590 nm.[3]Este o culoare primară în modelul de culori CMYK, folosit în pictură sau imprimare color. În modelul RGB, utilizat pentru a crea culori pe ecranele televizorului și calculatorului, galbenul este o culoare secundară realizată prin combinarea roșului și verdelui la o intensitate egală. Culoarea sa complementară este violetul. Carotenoizii dau culoarea galbenă caracteristică frunzelor de toamnă, porumbului, canarilor, narciselor și lămâilor, precum și gălbenușului de ou, fluturilor și bananelor. Ele absorb energia luminii și protejează plantele de fotolezări.[4] Lumina soarelui are o ușoară nuanță gălbuie atunci când Soarele este aproape de orizont, din cauza împrăștierii atmosferice a lungimilor de undă mai scurte (verde, albastru și violet).

Deoarece era disponibil pe scară largă, pigmentul ocru galben a fost una dintre primele culori utilizate în artă. Peștera Lascaux din Franța are o pictură cu un cal galben veche de 17.000 de ani. Pigmentul ocru și auripigmentul au fost folosite pentru a reprezenta culoarea aurului și a pielii în mormintele egiptene, apoi în picturile murale din vilele romane.[5] În biserica creștină timpurie, galbenul era culoarea asociată Papei și cheile de aur ale Regatului, dar era asociată și cu Iuda Iscariotul și era folosită pentru a marca ereticii. În secolul XX, evreii din Europa ocupată de naziști au fost nevoiți să poarte o stea galbenă. În China, galbenul strălucitor era culoarea Regatului Mijlociu și putea fi purtat doar de împărat și familia sa; oaspeții speciali erau primiți pe un covor galben.[6]

Conform sondajelor din Europa, Canada și Statele Unite, galbenul este culoarea pe care oamenii o asociază cel mai adesea cu amuzamentul, blândețea, umorul și spontaneitatea, dar și cu duplicitatea, invidia, gelozia, avariția iar, în SUA, cu lașitatea.[7] În Iran are conotații de paloare/boală, [8] dar și înțelepciune și conexiune.[9] În China și în multe țări asiatice, aceasta este văzută drept culoarea fericirii, gloriei, armoniei și înțelepciunii.[10]

  1. ^ „Color”. 
  2. ^ „CSS Color Module Level 3”. 
  3. ^ Georgia State University Department of Physics and Astronomy. „Spectral Colors”. HyperPhysics site. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Armstrong, G.A.; Hearst, J.E. (). „Carotenoids 2: Genetics and molecular biology of carotenoid pigment biosynthesis”. FASEB J. 10 (2): 228–37. doi:10.1096/fasebj.10.2.8641556. PMID 8641556. 
  5. ^ „Pigments through the Ages – Antiquity”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Cited in Eva Heller (2000), Psychologie de la couleur – effets et symboliques, p. 82.
  7. ^ Eva Heller (2000), Psychologie de la couleur – effets et symboliques, pp. 69–86.
  8. ^ „Culture of Iran: Festival of Fire”. www.iranchamber.com. 
  9. ^ „Shades of doubt and shapes of hope: Colors in Iranian culture”. www.payvand.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Eva Heller (2000), Psychologie de la couleur – effets et symboliques, pp. 69–86
From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy