Back Бырзентәыла Abkhazian Yunani ACE Урымые ADY Griekeland Afrikaans Griechenland ALS ግሪክ (አገር) Amharic Greece AMI Grecia AN Grecland ANG Giris ANN
| Grecia | |||||
| Republica Elenă Ελληνική Δημοκρατίa (greacă) Ellīnikī́ Dīmokratía (greacă) | |||||
| |||||
Deviză: Elefthería í thánatos[*]  | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 131,957 km² (locul 96) | ||||
| Apă (%) | 1.51 (2015)[1] | ||||
| Cel mai înalt punct | Muntele Olimp (2.919 m) | ||||
| Cel mai jos punct | Frear ton Oinousson[*] (−5.269 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Atena | ||||
| Vecini | Albania[5][6] Bulgaria[5][6] Macedonia de Nord[5][6] Turcia[5][6] | ||||
| Fus orar | EET (UTC+2) | ||||
| Ora de vară | EEST (UTC+3) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 82 loc/km² | ||||
| - Estimare 2021 | 10.482.487 | ||||
| Limbi oficiale | Greaca | ||||
| Etnonim | greci (pl.) grec (masc.) grecoaică (fem.) | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică parlamentară unitară | ||||
| Președinte | Ekaterini Sakellaropoulou | ||||
| Prim-ministru(d) | Kyriakos Mitsotakis | ||||
| Legislativ | Parlamentul Elen(d) | ||||
| Capitala | Atena | ||||
| Istorie | |||||
| Independență de la Imperiul Otoman | |||||
| Declarată | 1 ianuarie 1822, la Prima Adunare Națională | ||||
| Recunoscută | 3 februarie 1830, în Protocolul de la Londra | ||||
| Constituția actuală | 11 iunie 1975, A treia Republica Elenă | ||||
| Aderare la UE | 1 ianuarie 1981 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2021 | ||||
| - Total | ▲ $339.668 miliarde[2] | ||||
| - Pe cap de locuitor | ▲ $31.821[2] (locul 47) | ||||
| PIB (nominal) | 2021 | ||||
| - Total | ▲ $211.645 miliarde[2] (locul 51) | ||||
| - Pe cap de locuitor | (locul 41)▲ $19.827[2] | ||||
| Gini (2020) | 31.4 (mediu) (locul 6) | ||||
| IDU (2019) | ▲ 0.888 (foarte ridicat) (locul 32) | ||||
| Monedă | Euro (€)2 | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | GRE | ||||
| Cod mobil | 202 | ||||
| Prefix telefonic | 30 | ||||
| ISO 3166-2 | GR | ||||
| Domeniu Internet | .gr3 | ||||
De asemenea, acest imn național este și al Ciprului. | |||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Stema Greciei[*]](view_html.php?sq=Bangladesh&lang=ro&q=Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Greece.svg)
Grecia (în greacă Ελλάδα, transliterat: Elláda, pronunție în greacă: [eˈlaða]), oficial, Republica Elenă (în greacă Ελληνική Δημοκρατία, transliterat: Ellīnikī́ Dīmokratía [eliniˈci ðimokraˈti.a])[8] și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.[9] Conform recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș și capitala țării este Atena.
Grecia se află amplasată strategic la intersecția între Europa, Asia de Vest și Africa,[10][11][12] și se învecinează la nord-vest cu Albania, la nord cu Macedonia de Nord și cu Bulgaria, și la nord-est cu Turcia. Țara este formată din nouă regiuni istorico-geografice: Macedonia, Grecia Centrală, Pelopones, Tesalia, Epir, Insulele din Marea Egee (inclusiv Dodecanezele și Cicladele), Tracia de Vest(en)[traduceți], Creta și Insulele din Marea Ionică. Marea Egee se află la est de partea continentală, Marea Ionică se află la vest, iar Marea Mediterană la sud. Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu 13.676 km lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai înalt este Muntele Olimp cu 2.917 m.
Grecia modernă își trage rădăcinile din civilizația Greciei Antice, începând cu civilizațiile egeene(en)[traduceți] din Epoca Bronzului, și este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de naștere al democrației ca formă de guvernare,[13] al filosofiei occidentale(en)[traduceți],[14] al Jocurilor Olimpice, al literaturii occidentale(en)[traduceți] și al istoriografiei, științelor politice, al marilor principii științifice și matematice,[15] și al dramaturgiei occidentale,[16] incluzând genurile tragediei și comediei. Realizările culturale și tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației grecești pătrunzând în Orient prin campaniile lui Alexandru cel Mare, și în Occident prin intermediul Imperiului Roman. Această bogată moștenire este parțial reflectată de cele 18 situri din patrimoniul mondial UNESCO aflate în Grecia, ceea ce plasează țara pe locul al șaselea în Europa și al treisprezecelea în lume. Statul grec modern, care cuprinde mare parte din miezul istoric al civilizației grecești, a fost înființat în 1830 după Războiul Grec de Independență față de Imperiul Otoman.
Grecia este o țară democratică[17] și dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel de trai ridicat[18][19] și un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat.[20] Grecia este membru fondator al Organizației Națiunilor Unite, și membru al Uniunii Europene de la aderarea la o structură precursoare a acesteia în 1981 (precum și membră a zonei euro din 2001[21]), și este și membră a mai multor instituții internaționale, inclusiv Consiliul Europei, NATO,[a] OECD, OSCE și OMC. Economia Greciei este cea mai mare din Balcani, în care țara este un important investitor regional.
- ^ „Surface water and surface water change”. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD). Accesat în .
- ^ a b c d „World Economic Outlook Database: October 2021”. Washington, D.C.: International Monetary Fund. . Accesat în .
- ^ „INCOME INEQUALITY”. Piraeus: Hellenic Statistical Authority. . Accesat în .
- ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. . pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în .
- ^ a b c d http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26430/Greek-history-since-World-War-IGreece, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ https://www.statistics.gr/el/2021-census-res-pop-results Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Greece: Government”. World Factbook. Central Intelligence Agency. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Stats (PDF), UN
- ^ Chrēstos G. Kollias; Gülay Günlük-Șenesen; Gülden Ayman (). Greece and Turkey in the 21st Century: Conflict Or Cooperation : a Political Economy Perspective. Nova Publishers. p. 10. ISBN 978-1-59033-753-0. Accesat în .
Greece's Strategic Position In The Balkans And Eastern Mediterranean Greece is located at the crossroads of three continents (Europe, Asia and Africa). It is an integral part of the Balkans (where it is the only country that is a member of the ...)
- ^ Christina Bratt Paulston; Scott F. Kiesling; Elizabeth S. Rangel (). The Handbook of Intercultural Discourse and Communication. John Wiley & Sons. p. 292. ISBN 978-1-4051-6272-2. Accesat în .
Introduction Greece and Turkey are situated at the crossroads of Europe, Asia, the Middle East and Africa, and their inhabitants have had a long history of cultural interaction even though their languages are neither genetically nor typologically ...
- ^ Caralampo Focas (). Transport Issues And Problems In Southeastern Europe. Ashgate Publishing, Ltd. p. 114. ISBN 978-0-7546-1970-3. Accesat în .
Greece itself shows a special geopolitical importance as it is situated at the crossroads of three continents – Europe, Asia and Africa – and can be therefore considered as a natural bridge between Europe and the Middle East
- ^ Finley, Moses I.(d) (1985). Democracy Ancient and Modern. 2d ed. Londra: Hogarth Press(d).
- ^ Copleston, Frederick(d). History of Philosophy, Volume 1.
- ^ Thomas Heath (). A History of Greek Mathematics. Courier Dover Publications. p. 1. ISBN 978-0-486-24073-2. Accesat în .
- ^ Brockett, Oscar G. (1991) History of the Theatre (sixth edition). Boston; Londra: Allyn & Bacon(d).
- ^ Greece. „Greece”. Freedom House. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Interactive Infographic of the World's Best Countries”. Newsweek. New York. . Accesat în .
- ^ „The Economist Intelligence Unit's Quality-of-Life Index” (PDF). The Economist. . Accesat în .
- ^ „Human Development Index (HDI) – 2012 Rankings”. 2013 Human Development Report. New York: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. . Accesat în .
- ^ „Greece”. Member States of the EU. European Union. Accesat în .
Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>