Hermes

Hermes
Zeul comerțului, zborului, hoților, călătorilor, sportului și atleților
Logios Hermes, copie romană din secolul I î.Hr. după originalul grecesc din secolul V î.Hr.
Civilizațiareligia în Grecia Antică[*]
mitologia greacă  Modificați la Wikidata
RolMesagerul zeilor și călăuză a sufletelor morților
SimboluriTalaria (încălțămintea înaripată), caduceul, testudinidaele, lira, cocoșul, Petasosul (pălăria cu aripi)
Căsătorit cuAfrodita, Dryope, etc.
UrmașiPan, Hermafroditus, Abderos, Autolycus, Eudoros, Angelia, Myrtilus
TatăZeus
MamăMaia
FrațiAres, Apollo, Hefaistos, Atena, Artemis, Heracle, Dionis, Persefona, Elena din Troia, etc.
Pentru alte sensuri, vedeți Hermes (dezambiguizare).

Hermes este zeul mesager din mitologia greacă, fiul lui Zeus și al pleiadei Maia. Este considerat și protector al curierilor, păstorilor, cartoforilor, mincinoșilor, hoților[1] negustorilor și oratorilor.[2][3] Încălțat în sandale cu aripi, are capacitatea de a se mișca rapid între lumea pământească și lumea divină. El are și rolul de a călăuzi morții în lumea de dincolo.[4][5][6][7] Acestui zeu îi sunt dedicate o serie de imnuri homerice.[8]

Atributele și simbolurile sale includ herma, cocoșul, broasca țestoasă, geanta sau punga, sandalele cu aripi și coiful cu aripi, precum și palmierul, capra, numărul patru, peștele și tămâia.[9]

Dar cel mai important simbol este caduceul, un toiag înaripat împletit cu doi șerpi copulând.[10] Atributele sale sunt influențate de zeul etrusc Turms, un nume împrumutat de la grecescul „herma”.[11] În mitologia romană, Hermes este cunoscut și ca Mercur, un nume derivat din latinescul merx, care înseamnă „marfă”.[12] [13]

  1. ^ Burkert, p. 158.
  2. ^ Powell, Barry B. (). Classical Myth (ed. 8th). Boston: Pearson. pp. 177–190. ISBN 978-0-321-96704-6. 
  3. ^ Lay, p. 3.
  4. ^ Powell, pp. 179, 295
  5. ^ Burkert, pp. 157–158.
  6. ^ Burkert, p. 158. Iris has a similar role as divine messenger.
  7. ^ Burkert, p. 156.
  8. ^ Homer, 1–512, as cited in Powell, pp. 179–189
  9. ^ Austin, M. Hellenistic world from Alexander to the Roman conquest: a selection of ancient sources in translation. Cambridge University Press, 2006. p. 137.
  10. ^ The Latin word cādūceus is an adaptation of the Greek κηρύκειον kērukeion, meaning "herald's wand (or staff)", deriving from κῆρυξ kērux, meaning "messenger, herald, envoy". Liddell and Scott, Greek-English Lexicon; Stuart L. Tyson, "The Caduceus", The Scientific Monthly, 34.6 (1932:492–98), p. 493.
  11. ^ Combet-Farnoux, Bernard (1980). "Turms étrusque et la fonction de « minister » de l'Hermès italique". Mercure romain : Le culte public de Mercure et la fonction mercantile à Rome de la République archaïque à l'époque augustéenne. École française de Rome. pp. 171–217.
  12. ^ Bullfinch's Mythology (1978), Crown Publishers, p. 926.
  13. ^ Powell, p. 178

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in