Hezbollah

Hezbollah حزب الله
Oameni cheie
Fondator(i)	Mohammad Hussein Fadlallah[*][[Mohammad Hussein Fadlallah (Lebanese faqih (1935–2010))|​]] Ali Akbar Mohtashamipur[*][[Ali Akbar Mohtashamipur (politician iranian)|​]] Imad Mughniyah[*][[Imad Mughniyah (Lebanese militant leader (1962–2008))|​]]
Date
Înființat	anii 1980
Sediu	Beirut
Informații
Ideologie oficială	Islamism șiit militant pro iranian Anti-sionism Antisemitism[1] (negat)[2] Antioccidentalism[3] Naționalism arab Populism[4][5] Jihadism[6] Khomeinism
Fișier:Q1980010
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Hezbollah (arabă: حزب الله‎ ḥizbu-'llāh(i), în traducere „Partidul lui Dumnezeu”) a apărut în timpul Războiul din Liban din 1982 ca partid și organizație paramilitară șiită libaneză, sprijinită, înarmată și dependentă de Iran. Inițial cu 15.000 de combatanți înarmați și antrenați de ofițeri ai Gărzilor Revoluționare Iraniene, Hezbollah a devenit principala forță înarmată între granițele libaneze, depășind cu mult, numeric și, ca înzestrare cu armament, rachete moderne și avioane fără pilot, armata libaneză. El reprezintă principala forță în politica și conducerea libaneză, fiind reprezentat în Parlamentul și guvernul acestei țări, deținând școli, spitale și alte servicii sociale de interes propriu. El se recomandă ca o mișcare de rezistență legitimă dar, este definit ca o organizație teroristă de către Statele Unite ale Americii, Israel, Canada, Olanda și alte state. Marea Britanie a introdus aripa militară a organizației pe lista organizațiilor teroriste, iar Australia consideră o parte a structurii sale militare, „Organizația de Securitate Externă”, ca fiind o organizație teroristă. În anul 2011 Hezbollah s-a implicat în războiul civil din Siria, de partea regimului președintelui sirian Bashar al-Assad. În decembrie 2015 președintele Statelor Unite, Barack Obama, a semnat Legea împiedicării finanțării internaționale a „Hezbollah”, definită ca o organizație teroristă care se ocupă și cu traficul de stupefiante și cu spălarea de bani și urma să impună sancțiuni nu numai asupra instituțiilor legate de această mișcare, ci și asupra instituțiilor financiare și comerciale care fac afaceri cu ea.^[7]