Back Duitse idealisme Afrikaans مثالية ألمانية Arabic Almaniya klassik fəlsəfəsi Azerbaijani آلمان ایدئالیزمی AZB Idealisme alemany Catalan Německý idealismus Czech Tysk idealisme Danish Deutscher Idealismus German Γερμανικός ιδεαλισμός Greek German idealism English

Idealism german

Principalii patru idealiști germani, în sens orar de la Immanuel Kant din stânga sus: J.G. Fichte, G.W.F. Hegel, F.W.J. Schelling

Idealismul german reprezintă era filosofiei germane cuprinsă între Immanuel Kant și scrierile târzii ale lui Hegel și Schelling. Publicarea cărții Critica rațiunii pure (1781) și moartea lui Hegel (1831) sunt considerate limitele temporale ale perioadei. Idealismul german reprezintă perioada de glorie a filosofiei germane și este comparat cu filosofia greacă clasică în raport cu importanța sa în istoria filosofiei. Astfel mai este uneori numită filosofie clasică germană.[1][2] Perioada de după Kant, în idealismul german, este cunoscută și ca idealism post-Kantian, sau post-Kantianism.[3]

La trecerea dintre secolele 18 și 19, în Germania, idealismul german a fost curentul filozofic predominant și a încercat să creeze un sistem filosofic care să cuprindă multiplele ramuri ale filosofiei (epistemologie, logică, filosofie naturală, etică, teorie politică, metafizică) pentru a cunoaște și reprezenta lumea într-un mod mai „științific”.

Ca răspuns la problemele formulate de Kant în Critica rațiunii pure, o mulțime de sisteme alternative au apărut, cu lucrările lui Johann Gottlieb Fichte, Hegel și Friedrich Wilhelm Schelling ocupând un loc central. Cei patru reprezentanți pot fi împărțiți în idealiști transcendentali, anume Kant și Fichte, și idealiști absoluți, Schelling și Hegel.[4] Idealismul german a fost strâns legat de literatura romantismului și a clasicismului de la Weimar.

  1. ^ So z. B. Walter Jaeschke und Andreas Arndt in ihrem Standardwerk: Die Klassische Deutsche Philosophie nach Kant: Systeme der reinen Vernunft und ihre Kritik 1785 – 1845. Beck, München 2012
  2. ^ Beiser, Frederick C. (). German Idealism: The Struggle Against Subjectivism, 1781–1801. Part I. Harvard University Press. 
  3. ^ Pinkard, Terry (). German Philosophy 1760–1860: The Legacy of Idealism. Cambridge University Press. p. 217. 
  4. ^ Dunham, Jeremy; Grant, Iain Hamilton; Watson, Sean (). Idealism: A History of a Philosophy. Durham: McGill-Queen's University Press. p. 303 n. 4. 
From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy