S-a născut într-o regiune occidentală a Imperiului Rus, care în prezent face parte din Ucraina, din tată român-moldovean, boier,[20] și mamă evreicăucraineană,[29] iar cea mai mare parte a carierei a locuit în Franța. Sorgintea sa complexă face ca numele savantului să fie revendicat de cel puțin cinci state și popoare.[30] Deși era copilul unei mame evreice, el a fost botezat în Biserica Ortodoxă, urmând ca la maturitate să devină ateist.[31]
Cercetând procesul de îmbătrânire, Mecinikov a promovat consumul de lapte acru pentru ameliorarea sănătății și prelungirea vieții – prin aceasta intruducând în medicină conceptul de probiotic.[36] Tot lui îi este atribuită inventarea termenului gerontologie în 1903.[37][38][39][40][41]
^Vikhanski, Luba (). Immunity: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine. Chicago Review Press. p. 278. ISBN978-1613731109. The author cites Metchnikoff's death certificate, according to which he died on July 15, 1916 (the original is in the Archive of the Russian Academy of Sciences, Metchnikoff Fund, 584-2-208). Olga Metchnikoff did not provide a precise date for her husband's death in her book, and many sources erroneously cite it as July 16.
^Tauber, A. I.; Chernyak, L. (). Metchnikoff and the Origins of Immunology : From Metaphor to Theory (în engleză). New York: Oxford University Press. p. 5. ISBN978-0-1953451-00. His personal religious commitment was to atheism, although he received strict Christian religious training at home. Metchnikoff's atheism smacked of religious fervor in the embrace of rationalism and science.
^„Élie Metchnikoff”. Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica, Inc. Accesat în .
^Gordon, Siamon (). „Elie Metchnikoff: father of natural immunity”. European Journal of Immunology. 38 (12): 3257–3264. doi:10.1002/eji.200838855. PMID19039772.
^Kaufmann, Stefan H E (). „Immunology's foundation: the 100-year anniversary of the Nobel Prize to Paul Ehrlich and Elie Metchnikoff”. Nature Immunology. 9 (7): 705–712. doi:10.1038/ni0708-705. PMID18563076.
^Vértes, L (). „The gerontologist Mechnikov”. Orvosi Hetilap. 126 (30): 1859–1860. PMID3895124.
^Martin, D. J.; Gillen, L. L. (). „Revisiting Gerontology's Scrapbook: From Metchnikoff to the Spectrum Model of Aging”. The Gerontologist. 54 (1): 51–58. doi:10.1093/geront/gnt073. PMID23893558.