Ilia Ilici Mecinikov

Ilia Ilici Mecinikov
Date personale
Născut[8][9] Modificați la Wikidata
Ivanivka⁠(d), uezdul Kupiansk⁠(d), Malorossia⁠(d), Imperiul Rus[10][9][11] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[9] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[10][9][12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatParis Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
PărințiIlia Ivanovici Mecinikov[*][[Ilia Ivanovici Mecinikov (Russian officer)|​]]
Iemilia Lvovna Mecinikova[*][[Iemilia Lvovna Mecinikova (1814 - uncertain 1879)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIvan Ilici Mecinikov[*][[Ivan Ilici Mecinikov (avocat rus)|​]]
Lev Mecinikov[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuQ130388202[*] (din ianuarie 1869)[13]
Olga Belokopytova[*][[Olga Belokopytova |​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța
 Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Etniemoldovean/român după tată, evreu ucrainean după mamă
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
imunolog[*]
zoolog[*]
chimist
inventator
medic
fiziolog[*]
microbiolog[*]
entomolog[*]
botanist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[14][15][16]
limba franceză[15]
limba engleză[15]
limba germană[15][16] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuimunologie
microbiologie[1]
gerontologie
patologie
embriologie
sistemul imunitar[1]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Odesa
Universitatea Imperială din Sankt Petersburg[*]
Institutul Pasteur
Universitatea Imperială Novorossiia[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Georg-August din Göttingen
fiziko-matematiceski fakultet Imperatorskogo Harkovskogo universiteta[*][[fiziko-matematiceski fakultet Imperatorskogo Harkovskogo universiteta |​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia de Științe din Torino[*][2]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratLeon Cienkowski[*]
Louis Pasteur  Modificați la Wikidata
DoctoranziJules Bordet
Waldemar Haffkine
Bezredka, Aleksandr Mihailovici[*][[Bezredka, Aleksandr Mihailovici (Ukrainian-French biologist (1870-1940))|​]]
Eugène Wollman[*][[Eugène Wollman (medic francez)|​]]
Nusbaum-Gilarovici, Iosif[*][[Nusbaum-Gilarovici, Iosif (medic polonez)|​]]
Lev Tarasevici[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[3][4]
Medalia Copley ()[5]
Karl Ernst von Baeri medal[*][[Karl Ernst von Baeri medal |​]] ()
Medalia Albert[*] ()[6]
membru străin al Royal Society[*] ()[7]  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Ilia Ilici Mecinikov (în rusă Илья Ильич Мечников, în ucraineană Ілля Ілліч Мечніков; n. , Ivanivka⁠(d), uezdul Kupiansk⁠(d), Malorossia⁠(d), Imperiul Rus – d. , Paris, Franța[a]), cunoscut și ca Élie Metchnikoff,[17] a fost un microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus de origine nobilă moldoveană,[19][20][21][22][23][24] cunoscut ca pionier în imunologie (știința sistemului imunitar) și tanatologie⁠(d) (știința morții),[25][18][26][27] în special pentru descoperirea tratamentului holerei. În 1908 a primit, împreună cu Paul Ehrlich, Premiul Nobel în Medicină pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei.[28]

S-a născut într-o regiune occidentală a Imperiului Rus, care în prezent face parte din Ucraina, din tată român-moldovean, boier,[20] și mamă evreică ucraineană,[29] iar cea mai mare parte a carierei a locuit în Franța. Sorgintea sa complexă face ca numele savantului să fie revendicat de cel puțin cinci state și popoare.[30] Deși era copilul unei mame evreice, el a fost botezat în Biserica Ortodoxă, urmând ca la maturitate să devină ateist.[31]

A descoperit în 1882 procesul de fagocitoză și celulele responsabile de acesta – fagocitele, în particular macrofagele. Fagocitoza s-a dovedit a fi mecanismul principal al sistemului imunitar înnăscut⁠(d),[32] în cercetarea căruia Mecinikov a avut contribuții determinante.[33][34] Paul Ehrlich a completat principiile de bază ale imunității cu conceptul de sistem imunitar adaptiv. Lucrările celor doi sunt considerate fundamentale pentru știința imunologiei.[35]

Cercetând procesul de îmbătrânire, Mecinikov a promovat consumul de lapte acru pentru ameliorarea sănătății și prelungirea vieții – prin aceasta intruducând în medicină conceptul de probiotic.[36] Tot lui îi este atribuită inventarea termenului gerontologie în 1903.[37][38][39][40][41]

  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  3. ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1908 (în engleză), nobelprize.org, accesat în  
  4. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  5. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  6. ^ https://www.thersa.org/about/albert-medal/past-winners#Full-list-of-winners  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 243 
  8. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ a b c d Krugosvet, accesat în  
  10. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ Мечников Илья Ильич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  12. ^ Мечников Илья Ильич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  13. ^ Rossiiskie estestvennonaucinîe obșcestva i integrația jenșciin v professionalnoe naucinoe soobșcestvo: 60–70-e gg. XIX v.[*][[Rossiiskie estestvennonaucinîe obșcestva i integrația jenșciin v professionalnoe naucinoe soobșcestvo: 60–70-e gg. XIX v. (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  15. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  16. ^ a b CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  17. ^ a b „Ilya Mechnikov: Biographical”. Nobel Prizes. Accesat în . 
  18. ^ a b Belkin, R.I. (). "Commentary," in I.I. Mechnikov, Academic Collection of Works, vol. 16. Moscow: Meditsina. p. 434. 
  19. ^ Vaughan, R. B. (iulie 1965). „The Romantic Rationalist a Study of Elie Metchnikoff”. Medical History (în engleză). 9 (3): 201–215. doi:10.1017/S0025727300030702. ISSN 2048-8343. PMC 1033501Accesibil gratuit. PMID 14321564. 
  20. ^ a b Stambler, Ilia (). „Elie Metchnikoff—The founder of longevity science and a founder of modern medicine: In honor of the 170th anniversary”. Advances in Gerontology (în engleză). 5 (4): 201–208. doi:10.1134/S2079057015040219. ISSN 2079-0589. 
  21. ^ O'Donoghue, Chas. H. (). „Élie Metchnikoff”. Science Progress (1916-1919). 11 (42): 308–310. ISSN 2059-495X. JSTOR 43426778. 
  22. ^ Riesman, David (septembrie 1922). „Life of Elie Metchnicoff”. Annals of Medical History. 4 (3): 317–319. ISSN 0743-3131. PMC 7034616Accesibil gratuit. 
  23. ^ Ezepchuk, Yu V.; Kolybo, D. V. (). „Nobel Laureate Ilya I. Mechnikov (1845-1916). Life story and career”. The Ukrainian Biochemical Journal. 88 (88, № 6): 98–109. doi:10.15407/ubj88.06.098Accesibil gratuit. ISSN 2409-4943. PMID 29236381. 
  24. ^ Metchnikoff, Olga (). Life of Elie Metchnikoff, 1845-1916. Houghton Mifflin Company – via gutenberg.org. 
  25. ^ Metchnikoff, Elie (Encyclopedia. Oxford University Press)
  26. ^ Vikhanski, Luba (). Immunity: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine. Chicago Review Press. p. 278. ISBN 978-1613731109. The author cites Metchnikoff's death certificate, according to which he died on July 15, 1916 (the original is in the Archive of the Russian Academy of Sciences, Metchnikoff Fund, 584-2-208). Olga Metchnikoff did not provide a precise date for her husband's death in her book, and many sources erroneously cite it as July 16. 
  27. ^ „Ilya Mechnikov – Biographical”. nobelprize.org. Nobel Media AB. Accesat în . 
  28. ^ „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1908”. Nobelprize.org. Nobel Media AB. Accesat în . 
  29. ^ Kurlansky, Mark (). Milk: A 10,000-Year History. Bloomsbury Publishing. ISBN 978-1526614353. Accesat în . 
  30. ^ Stambler, Ilia (). „Ilya Mechnikov — the founder of Gerontology” (PDF). The East Europe Journal of Internal and Family Medicine. Kharkov. 2B (14): 29–30. doi:10.15407/internalmed2020.02b.029Accesibil gratuit. 
  31. ^ Tauber, A. I.; Chernyak, L. (). Metchnikoff and the Origins of Immunology : From Metaphor to Theory (în engleză). New York: Oxford University Press. p. 5. ISBN 978-0-1953451-00. His personal religious commitment was to atheism, although he received strict Christian religious training at home. Metchnikoff's atheism smacked of religious fervor in the embrace of rationalism and science. 
  32. ^ „Élie Metchnikoff”. Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica, Inc. Accesat în . 
  33. ^ Gordon, Siamon (). „Elie Metchnikoff: father of natural immunity”. European Journal of Immunology. 38 (12): 3257–3264. doi:10.1002/eji.200838855Accesibil gratuit. PMID 19039772. 
  34. ^ Gordon, Siamon (). „Elie Metchnikoff, the Man and the Myth”. Journal of Innate Immunity. 8 (3): 223–227. doi:10.1159/000443331. PMC 6738810Accesibil gratuit. PMID 26836137. 
  35. ^ Kaufmann, Stefan H E (). „Immunology's foundation: the 100-year anniversary of the Nobel Prize to Paul Ehrlich and Elie Metchnikoff”. Nature Immunology. 9 (7): 705–712. doi:10.1038/ni0708-705. PMID 18563076. 
  36. ^ Mackowiak, Philip A. (). „Recycling metchnikoff: probiotics, the intestinal microbiome and the quest for long life”. Frontiers in Public Health. 1: 52. doi:10.3389/fpubh.2013.00052Accesibil gratuit. PMC 3859987Accesibil gratuit. PMID 24350221. 
  37. ^ Vértes, L (). „The gerontologist Mechnikov”. Orvosi Hetilap. 126 (30): 1859–1860. PMID 3895124. 
  38. ^ Martin, D. J.; Gillen, L. L. (). „Revisiting Gerontology's Scrapbook: From Metchnikoff to the Spectrum Model of Aging”. The Gerontologist. 54 (1): 51–58. doi:10.1093/geront/gnt073Accesibil gratuit. PMID 23893558. 
  39. ^ Vikhanski, L. (). „Elie Metchnikoff Rediscovered: Comeback of a Founding Father of Gerontology”. The Gerontologist. 56 (Suppl_3): 181. doi:10.1093/geront/gnw162.708Accesibil gratuit. 
  40. ^ Stambler, Ilia (). "Father" Metchnikoff”. A History of Life-Extensionism in the Twentieth Century. Longevity History. p. 540. ISBN 978-1500818579. 
  41. ^ Stambler, Ilia; Milova, Elena (), „Longevity Activism”, În Gu, Danan; Dupre, Matthew E., Encyclopedia of Gerontology and Population Aging (în engleză), Cham: Springer International Publishing, pp. 1–7, doi:10.1007/978-3-319-69892-2_395-1, ISBN 978-3-319-69892-2, accesat în  


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in