Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
Imperiul Carolingian | ||||
Carolingian | ||||
— Imperiu — | ||||
| ||||
Expansiunea Imperiului Carolingian | ||||
Capitală | Aachen | |||
---|---|---|---|---|
Limbă | Franca veche, galo-romana și latina | |||
Religie | Creștinism | |||
Guvernare | ||||
Formă de guvernare | Monarhie | |||
Împărat | ||||
- 481-511 | Clovis I (primul) | |||
- 814-840 | Ludovic cel Pios (ultimul) | |||
Istorie | ||||
Epoca istorică | Evul Mediu | |||
Urcarea lui Clovis I pe tron | 481 d.Hr. | |||
Bătălia de la Tours | 732 d.Hr. | |||
Tratatul de la Verdun | 843 d.Hr. | |||
Modifică date / text |
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Datorită unei succesiuni de regi slabi și epuizării pământurilor pe care le dăruiseră pentru a-și asigura fidelitatea aristocrației, dinastia merovingiană a pierdut treptat puterea reală. Ultimii reprezentanți ai dinastiei merovingiene, „regii trândavi”, lăsaseră conducerea regatului majordomilor. Pipinizii aveau domenii importante în zona Belgiei actuale și reprezentau marea aristocrație francă din nord, ceea ce explică și treptata consolidare a puterii lor. Carol Martel (719-741) consolidează poziția familiei și își sporește prestigiul prin înfrângerea arabilor, ce efectuau raiduri din ce în ce mai îndrăznețe în Occident, la Poitiers (732). Pepin cel Scurt (majordom între 741-751) hotărăște să transforme puterea efectivă pe care o deținea într-o regalitate de drept.