Back إيوان سلافيتش Arabic ايوان سلافيتش ARZ Ioan Slavici Catalan Ioan Slavici Czech Ioan Slavici German Ιοάν Σλάβιτς Greek Ioan Slavici English Ioan Slavici Spanish یون اسلاویچ Persian Ioan Slavici French
| Ioan Slavici | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Șiria, Imperiul Austriac[5] | ||
| Decedat | (77 de ani)[1][2][3][4] Panciu, Putna, România[6] | ||
| Părinți | Sava Slavici și Elena Borlea | ||
| Căsătorit cu | Ecaterina Szoke Magyarosy, Eleonora Tănescu | ||
| Copii | șase copii: Titu Liviu, Lavinia, Ioana Josefina, Marcel, Livia | ||
| Cetățenie |  Imperiul Austriac (–).svg){kind=small} Austro-Ungaria (–) Regatul României (–) | ||
| Ocupație | scriitor, jurnalist | ||
| Limbi vorbite | limba română[7] | ||
| Studii |
| ||
| Activitatea literară | |||
| Activ ca scriitor | secolul al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea | ||
| Mișcare/curent literar | Naturalism | ||
| Specie literară | roman, nuvelă, poveste | ||
| Operă de debut | Fata de birău | ||
| Opere semnificative | Pădureanca, Budulea Taichii, Mara, Moara cu noroc | ||
Influențe | |||
A influențat pe | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Ioan Slavici (n. , Șiria, Imperiul Austriac – d. , Panciu, Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural,[8] oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.[9]
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”[10]
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.[11]
- ^ a b c d Ioan Slavici, accesat în
- ^ a b c d Ioan Slavici, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c d Ioan Slavici, Autoritatea BnF
- ^ a b c d Ion Slavici, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Ioan Slavici (), Mara, Editura de stat pentru literatură și artă, p. 5
- ^ Ioan Slavici – scriitor și jurnalist, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Călinescu, Istoria literaturii..., p. 449
- ^ Cioculescu, p. 397
- ^ Boia, 306.
- ^ en Grancea Mihaela, Moșneag Cornel, The End of a Decade and the Beginning of the War in Transylvanian Greek-Catholic Press in Jan Nelis, Anne Morelli, Danny Praet (Ed.), Catholicism and Fascism in Europe 1918 - 1945, Georg Olms Verlag, 2015, ISBN 978-3-487-15423-1, p. 384 Nota 4, accesat la 26 ianuarie 2021