Back Исландиа Abkhazian Islandia ACE Исландие ADY Ysland Afrikaans Island ALS አይስላንድ Amharic Iceland AMI Islandia AN Island ANG आइसलैंड ANP

Islanda

Islanda
Ísland (islandeză)
Lýðveldið Ísland (islandeză)
Drapelul IslandeiStema Islandei
Drapelul IslandeiStema Islandei
Deviză: Inspired by Iceland Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - Total103.004 km² Modificați la Wikidata
Apă (%)3 procente[2]
Cel mai înalt punctHvannadalshnúkur (2.109 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Atlantic (0 m) Modificați la Wikidata
VeciniGroenlanda
Insulele Feroe
Svalbard Modificați la Wikidata
Fus orarUTC±0 (UTC+0) Modificați la Wikidata
Populație
Densitate3,1 loc/km²
 - Estimare 2019364.260
Limbi oficialeLimba islandeză Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politicrepublică
PreședinteHalla Tómasdóttir[*]​ Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d)Bjarni Benediktsson[*][[Bjarni Benediktsson (politician islandez)|​]] Modificați la Wikidata
LegislativAlthing Modificați la Wikidata
CapitalaReykjavík () Modificați la Wikidata
Istorie
Independență față de Danemarca
autonomie1 februarie 1904
suveranitate1 decembrie 1918
republică17 iunie 1944[1]
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total25.552.639.899 de dolar americani[4] Modificați la Wikidata
GiniModificați la Wikidata26,1
IDUModificați la Wikidata0,959
MonedăCoroană islandeză (ISK[7]) Modificați la Wikidata
Coduri și identificatori
Cod CIOISL Modificați la Wikidata
Cod mobil274 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+354 Modificați la Wikidata
ISO 3166-2IS[8] Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.is Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Islanda[a] (în islandeză Ísland) este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Are o populație de 364.260 de locuitori pe o suprafață de 103.000 km², ea fiind astfel țara cu cea mai rarefiată populație din Europa.[9] Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.

Conform vechiului manuscris Landnámabók, colonizarea Islandei a început în 874 e.n., când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor permanent al insulei.[10] În secolele ce au urmat, scandinavii au colonizat Islanda, aducând cu ei thralli⁠(d) (sclavi, sau iobagi) de origine celtică.

Insula a fost guvernată ca o comunitate independentă⁠(d) de către parlamentul local, Althingul, una din cele mai vechi adunări legislative din lume care încă funcționează. După o perioadă de frământări, Islanda a intrat sub dominație norvegiană în secolul al XIII-lea. Formarea Uniunii de la Kalmar în 1397 a unificat regatele Norvegiei, Danemarcei și Suediei. Islanda a intrat și ea odată cu Norvegia în acea uniune, dar la dizolvarea ei prin ieșirea Suediei în 1523, Islanda a intrat sub control danez. Regatul Danez a introdus luteranismul în Islanda în 1550.[11]

În urma Revoluției Franceze și a Războaielor Napoleoniene, s-a conturat lupta Islandei pentru independență, care a culminat cu obținerea independenței în 1918⁠(d) și înființarea Regatului Islandei, având ca șef de stat monarhul Danemarcei⁠(d), stat cu care se afla în uniune personală. Pe durata ocupației Danemarcei⁠(d) în al Doilea Război Mondial, Islanda a votat cu majoritate covârșitoare să devină republică în 1944⁠(d), punând astfel capăt ultimelor legături formale rămase cu Danemarca.

Până în secolul al XX-lea, Islanda s-a bazat mai ales pe pescuit și agricultură. Industrializarea pescăriilor și Planul Marshall implementat după al Doilea Război Mondial au adus prosperitate și Islanda a devenit una dintre cele mai bogate și mai dezvoltate țări din lume. În 1994, Islanda a devenit parte a Zonei Economice Europene, ceea ce a susținut diversificarea economiei și serviciilor financiare.

Islanda are o economie de piață cu impozite relativ mici, comparativ cu alte țări membre OCDE,[12] și are cea mai mare rată de apartenență la sindicate din lume.[13] Statul întreține un sistem de cheltuieli sociale tipic nordic⁠(d) care furnizează asistență sanitară universală⁠(d) și educație terțiară⁠(d) pentru toți cetățenii.[14] Islanda se clasează pe primele locuri la indicii democrației și egalității, fiind a treia țară din lume după mediana averii adulților. În 2020, a ajuns pe locul patru în lume după indicele ONU al dezvoltării umane,[15] și este pe primul loc la indicele global al păcii. Islanda se alimentează aproape în întregime cu energie regenerabilă.

Cultura islandeză este bazată pe moștenirea scandinavă. Majoritatea islandezilor sunt urmașii coloniștilor germanici și celtici. Limba islandeză, o limbă germanică de nord, a evoluat din nordica veche și este strâns înrudită cu feroeza și cu dialectele norvegiene vestice. Moștenirea culturală a țării cuprinde bucătăria tradițională, literatura și saga medievale. Islanda are cea mai mică populație dintre toate țările membre NATO și este singura care nu are o armată, apărarea țării fiind în sarcina unei paze de coastă cu armament restrâns.

  1. ^ 17 Iunie - Ziua Națională a Islandei, 17 iunie 2011, Amos News
  2. ^ http://en.worldstat.info/World/List_of_countries_by_Water_surface_(percentage_of_total_area), accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Population in the end of the 4th quarter of 2019 (în engleză), Hagstofa Íslands[*][[Hagstofa Íslands (Iceland's principal government institution in charge of statistics and census data)|​]] 
  4. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Raportul Dezvoltării Umane,  
  7. ^ ISO 4217 
  8. ^ ISO 3166-1, accesat în  
  9. ^ „Statistics Iceland”. Government. The National Statistical Institute of Iceland. . Accesat în . 
  10. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite tomasson
  11. ^ Jón R. Hjálmarsson (). History of Iceland: From the Settlement to the Present Day [Istoria Islandei: De la colonizare până în ziua de azi] (în engleză). Iceland Review. 
  12. ^ „OECD Tax Database”. Oecd.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Industrial relations”. ILOSTAT. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Ólafsson, Stefán (). „The Icelandic Welfare State and the Conditions of Children”. borg.hi.is. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. . pp. 343–350. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în . 


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy