Back Jupiter Afrikaans Jupiter (Planet) ALS ጁፒተር Amharic Chupiter (planeta) AN Þunor (tungol) ANG ब्रेस्पति ग्रह ANP المشتري Arabic جوپيتر ARY المشترى ARZ বৃহস্পতি গ্ৰহ Assamese
 Jupiter în culori naturale, aprilie 2014[a] | |
| Caracteristicile orbitei | |
|---|---|
| Afeliu | 816,62 milioane km |
| Periheliu | 740,52 milioane km |
| Axa semimajoră | 778,57 milioane km |
| Excentricitate | 0,0489 |
| Per.orbitală | 11,862 ani 4332,59 zile 1.0475,8 zile solare ioviene[1] |
| Per.sinodică | 398,88 zile |
| Viteză orbitală medie | 13,07 km/s |
| Anomalie medie | 20,020° [2] |
| Înclinație orbitală | 1,303° față de planul eliptic[2] 6,09° față de ecuatorul Soarelui[2] 0,32° față de planul invariabil[3] |
| Longitudinea nodului ascendent | 100,464° |
| Argumentul periastrului | 273,867° [2] |
| Sateliți | 67 (în 2018)[4] |
| Caracteristici fizice[5][6][7] | |
| Raza medie | 69.911 km |
| Raza ecuatorială | 71.492 km [b] |
| Raza polară | 66.854 km |
| Aplatizare | 0,06487 |
| Suprafață | 6,1419×1010 km2 [b][8] |
| Volum | 1,4313×1015 km3 [b] |
| Masă | 1,8982×1027 kg |
| Densitatea medie | 1.326 kg/m3[c] |
| Gravitația de suprafață | 24,79 m/s2 [b] |
| Viteza de eliberare | 59,5 km/s [b] |
| Per.de rotație siderală | 9,925 ore [9] (9 h 55 m 30 s) |
| Viteză de rotație ecuatorială | 12,6 km/s (45.000 km/h) |
| Înclinare axială | 3,13° (față de orbită) |
| Ascensie dreaptă pol nord | 268,057°; 17h 52m 14s |
| Declinație pol nord | 64,495° |
| Albedo | 0,503 (Bond) [10] 0,538 (geometric) [11] |
| Temperatură | min. 165 K (−108 °C) |
| Magnitudine aparentă | −2,94[12] − 1,66[12] |
| Diametru unghiular | 29,8" la 50,1" |
| Compoziție atmosferică | |
| Hidrogen | 89% ± 2,0% |
| Heliu | 10% ± 2,0% |
| Metan | 0,3% ± 1,0% |
| Amoniac | 0,026% ± 0,004% |
| Hidrogen deuterid | 0,0028% ± 0,001% |
| Etan | 0,0006% ± 0,0002% |
| Apă | 0,0004% ± 0,0004% |
.svg){kind=small}
Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar. Este un gigant gazos cu o masă de o miime din cea a Soarelui, dar de două ori și jumătate decât masa totală a tuturor celorlalte planete din Sistemul Solar.
Jupiter este unul dintre cele mai strălucitoare obiecte vizibile cu ochiul liber pe cerul nopții și a fost cunoscut civilizațiilor antice încă de pe vremea istoriei înregistrate. Este numit după zeul roman Jupiter.[13] Când este privit de pe Pământ, Jupiter poate fi suficient de luminos pentru ca lumina sa reflectată să arunce umbre,[14] și este în medie cel de-al treilea obiect natural ca strălucire pe cerul nopții după Lună și Venus.
Jupiter este formată din trei sferturi de hidrogen și un sfert din heliu. Poate avea un nucleu stâncos din elemente mai grele,[15]dar la fel ca celelalte planete gigante, lui Jupiter îi lipsește o suprafață solidă bine definită. Datorită rotației sale rapide, forma planetei este cea a unui elipsoid de rotație (mai turtit la poli și mai bombat la ecuator). Atmosfera exterioară este vizibil segregată în mai multe benzi la latitudini diferite, rezultând turbulențe și furtuni de-a lungul granițelor lor de interacțiune. Cel mai cunoscut detaliu al suprafeței sale este Marea Pată Roșie descoperită în secolul al XVII-lea cu un telescop, care este un anticiclon cu diametrul mai mare decât diametrul Pământului. Planeta are inele greu vizibile și o magnetosferă puternică. Jupiter are 95 de sateliți cunoscuți, printre care se numără cei patru sateliți galileeni descoperiți de Galileo Galilei în 1610. Ganymede, cel mai mare dintre aceștia, are un diametru mai mare decât planeta Mercur.
Pioneer 10 a fost prima navă spațială care a vizitat Jupiter, apropiindu-se cel mai mult de planetă la 4 decembrie 1973; aproximativ un an mai târziu a urmat Pioneer 11. Voyager 1 a vizitat planeta în primăvara anului 1979, urmat de Voyager 2 în luna iulie a aceluiași an. Sonda spațială Galileo a ajuns la Jupiter în 1995.[16] La sfârșitul lunii februarie 2007, Jupiter a fost vizitat de sonda New Horizons, care a folosit gravitația lui Jupiter pentru a-și crește viteza și s-a îndreptat spre Pluto. Cea mai recentă sondă care vizitează Jupiter este Juno, care a intrat pe orbită în jurul planetei la 4 iulie 2016.[17][18] Printre viitoarele ținte pentru explorarea sistemul jupiterian se numără satelitul său Europa, pentru oceanul lichid acoperit cu gheață.
Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>
- ^ Seligman, Courtney. „Rotation Period and Day Length”. Accesat în .
- ^ a b c d Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteVSOP87 - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitemeanplane - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite67moons - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitefact - ^ Seidelmann, P. Kenneth; Archinal, Brent A.; A'Hearn, Michael F.; et al. (). „Report of the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements: 2006”. Celestial Mechanics and Dynamical Astronomy. 98 (3): 155–180. Bibcode:2007CeMDA..98..155S. doi:10.1007/s10569-007-9072-y. ISSN 0923-2958.
- ^ de Pater, Imke; Lissauer, Jack J. (). Planetary Sciences (ed. 2nd updated). New York: Cambridge University Press. p. 250. ISBN 978-0-521-85371-2.
- ^ „Solar System Exploration: Jupiter: Facts & Figures”. NASA. .
- ^ Seidelmann, P.K.; Abalakin, V.K.; Bursa, M.; Davies, M.E.; de Burgh, C.; Lieske, J.H.; Oberst, J.; Simon, J.L.; Standish, E.M.; Stooke, P.; Thomas, P.C. (). „Report of the IAU/IAG Working Group on Cartographic Coordinates and Rotational Elements of the Planets and Satellites: 2000”. Celestial Mechanics and Dynamical Astronomy. 82 (1): 83. Bibcode:2002CeMDA..82...83S. doi:10.1023/A:1013939327465. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteLi_et_al - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteMallama_et_al - ^ a b Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteMallama_and_Hilton - ^ Stuart Ross Taylor (). Solar system evolution: a new perspective : an inquiry into the chemical composition, origin, and evolution of the solar system (ed. 2nd, illus., revised). Cambridge University Press. p. 208. ISBN 978-0-521-64130-2.
- ^ „Young astronomer captures a shadow cast by Jupiter: Bad Astronomy”. Discover. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Saumon, D.; Guillot, T. (). „Shock Compression of Deuterium and the Interiors of Jupiter and Saturn”. The Astrophysical Journal. 609 (2): 1170–1180. arXiv:astro-ph/0403393
. Bibcode:2004ApJ...609.1170S. doi:10.1086/421257.
- ^ „Exploration | Jupiter”. NASA Solar System Exploration. Accesat în .
- ^ Chang, Kenneth (). „NASA's Juno Spacecraft Enters Jupiter's Orbit”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Chang, Kenneth (). „All Eyes (and Ears) on Jupiter”. The New York Times. Accesat în .
