Khufu

Faraon al Egiptului
Predecesor : Sneferu	Dinastia A IV-a Dinastie	Succesor: Djedefra
Khufu
Cheops, Suphis, Chnoubos,[1] Sofe[2]
Domnie	2589 î.Hr. - 2566 î.Hr.[3] (68 de ani conform lui Manetho); (26 sau 46 conform istoricilor moderni) (A IV-a Dinastie)
Nomen	Khufu Protected by Khnum[4]
Nume Horus	Medjedu
Nume Nebty	Nebty-r-medjed
Golden Horus	Bikwy-nub
Consort	Meritites I, Henutsen, Rekhetre ?
Urmași	Kawab, Djedefhor, Hetepheres a II-a, Meritites a II-a, Meresankh a II-a, Baufra, Djedefra, Minkhaf I, Khafra, Khufukhaf I, Babaef I, Horbaef, Nefertiabet, posibil Khamerernebty I, posibil Nefermaat al II-lea[3]
Tatăl	Faraonul Sneferu
Mama	Regina Hetepheres I
Mort	2566 î.Hr.
Monumente importante	Marea Piramidă din Giza și Barca lui Khufu
Modifică text

Khufu (/ˈkuːfuː/, numele întreg Khnum Khufu (/ˈknuːm ˈkuːfuː/), cunoscut de grecii antici sub numele de Cheops) a fost un monarh egiptean antic care a fost al doilea faraon al Dinastiei a IV-a, în prima jumătate a perioadei Vechiului Regat (secolul al XXVI-lea î.Hr.). Khufu l-a succedat pe tatălui său Sneferu ca rege. E în general acceptat că a comandat Marea Piramidă din Giza, una dintre Cele Șapte Minuni ale Lumii Antice, dar multe alte aspecte ale domniei sale sunt slab documentate.

Singurul portret complet păstrat al regelui este o figurină de fildeș înaltă de 7,5 centimetri, găsită într-o ruină a unui templu într-o perioadă ulterioară la Abydos, în 1903. Toate celelalte reliefuri și statui au fost găsite sub formă de fragmente, iar multe clădiri ale lui Khufu s-au pierdut. Tot ce se știe despre Khufu provine din inscripții din necropola sa de la Giza și din documente ulterioare. De exemplu, Khufu este personajul principal remarcat în Papirusul Westcar din a XIII-a Dinastie.

Majoritatea documentelor care îl menționează pe regele Khufu au fost scrise de istorici egipteni și greci antici în jurul anului 300 î.Hr. Necrologul lui Khufu este prezentat acolo într-un mod conflictual: în timp ce regele s-a bucurat de o conservare a patrimoniului cultural de lungă durată în perioada Vechiului Regat și a Noului Regat, istoricii antici Manetho, Diodorus și Herodot transmit o ilustrare foarte negativă a personajului lui Khufu. Datorită acestor documente, o imagine obscură și critică a personalității lui Khufu persistă.