Liberalism clasic

Liberalismul clasic este o ideologie politică și o ramură a liberalismului care pledează pentru libertățile civile în contextul domniei legii, cu un accent pe libertatea economică. Strâns legat de libertarianism și de liberalismul economic,[1][2] el s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea, bazându-se pe idei din secolul anterior, ca răspuns la urbanizare și la Revoluția Industrială din Europa și Statele Unite ale Americii.[3] Printre persoanele de seamă ale căror idei au contribuit la liberalismul clasic se numără John Locke,[4] Jean-Baptiste Say, Thomas Malthus și David Ricardo. El se baza pe ideile economice expuse de Adam Smith în Cartea 1 din Avuția Națiunilor și pe credința în dreptul natural,[5] utilitarism[6] și progres⁠(d).[7]

  1. ^ Richard Hudelson (1999). Modern Political Philosophy. pp. 37–38.
  2. ^ M. O. Dickerson et al. (2009). An Introduction to Government and Politics: A Conceptual Approach. p. 129.
  3. ^ Conway. p. 296.
  4. ^ Steven M. Dworetz (1994). The Unvarnished Doctrine: Locke, Liberalism, and the American Revolution.
  5. ^ Joyce Appleby⁠(d) (1992). Liberalism and Republicanism in the Historical Imagination. p. 58.
  6. ^ Gerald F. Gaus and Chandran Kukathas⁠(d) (2004). Handbook of Political Theory. p. 422.
  7. ^ Hunt. p. 54.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy