Back Мальта Abkhazian Malta ACE Malta Afrikaans Malta ALS ማልታ Amharic Malta AMI Malta AN Melita ANG Mọlita ANN माल्टा ANP
| Malta | |||||
| Republic of Malta (engleză) Malta (engleză și malteză) Repubblika ta' Malta (malteză) | |||||
| |||||
| Deviză: Virtute et Constantia | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 316 km² (locul 185) | ||||
| Cel mai înalt punct | Ta' Dmejrek (253 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Marea Mediterană (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Birkirkara | ||||
| Vecini | Italia | ||||
| Fus orar | UTC+1 | ||||
| Ora de vară | UTC+2 (UTC+1) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 1431 loc/km² | ||||
| - Estimare 2023 | 553.214 | ||||
| Limbi oficiale | malteza, engleza | ||||
| Etnonim | maltezi | ||||
| Grupuri etnice | maltezi 95,3%, britanici 1,6%, alte 3,1% [1] | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | republică | ||||
| Președinte(d) | Myriam Spiteri Debono[*] | ||||
| Prim-ministru(d) | Robert Abela[*][3] | ||||
| Legislativ | Parlamentul Maltei | ||||
| Capitala | Valletta | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| față de Regatul Unit | 21 septembrie 1964 | ||||
| republică | 13 decembrie 1974 | ||||
| Aderare la UE | 1 mai 2004 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| - Total | 7.574 miliarde $ | ||||
| - Pe cap de locuitor | 19,302 $ | ||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 17.743.376.199 de dolar americani[4] | ||||
| Gini | 31 | ||||
| IDU | 0,918 | ||||
| Monedă | Euro1 (EUR) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | MLT | ||||
| Cod mobil | 278 | ||||
| Prefix telefonic | 356 | ||||
| ISO 3166-2 | MT | ||||
| Domeniu Internet | .mt | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial cont Twitter hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
Malta, denumire oficială Republica Malta (în malteză Repubblika ta' Malta, în engleză Republic of Malta), este o țară insulară din Europa de Sud, formată dintr-un arhipelag în Marea Mediterană. Acesta se află la 80 km sud de Italia, la 284 km la est de Tunisia, și la 333 km nord de Libia. Țara acoperă doar puțin peste 316 km2, și are o populație sub 450.000 de locuitori (în ciuda unui amplu program de emigrare derulat după al Doilea Război Mondial),[7] ceea ce o face să fie una din cele mai mici țări din lume[8][9][10] și una din cele mai dens populate. Capitala Maltei este Valletta, care, cu 0,8 km2, este cea mai mică capitală națională din Uniunea Europeană.[11] Malta are două limbi oficiale: malteza și engleza.[12]
Poziția Maltei a făcut-o să aibă de-a lungul istoriei o mare importanță strategică ca bază navală, și o succesiune de puteri, între care fenicienii, cartaginezii, romanii, maurii, normanzii(d), sicilienii, spaniolii, cavalerii ioaniți, francezii și britanicii, au dominat insulele.
Regele George al VI-lea al Regatului Unit a acordat Maltei Crucea lui George(d) în 1942 pentru curajul țării în al Doilea Război Mondial.[13] Crucea lui George continuă să apară pe drapelul național maltez.[14] Conform Legii Independenței Maltei, adoptată de Parlamentul Britanic în anul 1964, Malta a dobândit independență față de Regatul Unit, ca teritoriu suveran și independent al Commonwealth-ului, cunoscut oficial din 1964 până în 1974 ca Statul Malta(d), având-o pe Elisabeta a II-a ca șef de stat.[15] Țara a devenit republică în anul 1974, și, deși nu mai este țară a Commonwealth-ului, rămâne stat membru(d) al Commonwealth-ului Națiunilor. Malta a fost admisă în Organizația Națiunilor Unite în 1964 și în Uniunea Europeană în 2004, iar în 2008 a devenit parte din zona Euro.
Malta are o îndelungată istorie creștină și Arhiepiscopia Romano-Catolică de Malta(d) se pretinde a fi scaun apostolic întrucât, în conformitate cu Faptele Apostolilor,[16] Apostolul Pavel ar fi naufragiat în Malta.[17] Catolicismul este religia oficială a Maltei(d).[18][19]
Malta este o destinație turistică populară, cu o climă caldă, numeroase zone de agrement și monumente arhitecturale și istorice, între care trei situri din Patrimoniul Mondial UNESCO: Hipogeul Ħal-Saflieni(d),[20] orașul Valletta,[21] și șapte Temple Megalitice(d), care sunt unele dintre cele mai vechi structuri din lume.[22][23][24]
- ^ „Malta: General data of the country”. Populstat.info. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ World Bank Open Data, accesat în
- ^ https://www.gov.mt/en/Government/Government%20of%20Malta/Prime%20Ministers%20of%20Malta/Pages/Prime%20Ministers%20of%20Malta.aspx Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ „Estimated Population by Locality 31st March, 2014”. Guvernul Maltei(d). . Arhivat din original în .
- ^ „European Microstates”. Traveltips24.com. . Accesat în .
- ^ „Career guidance in Malta: A Mediterranean microstate in transitio”. Ingentaconnect.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „The Microstate Environmental World Cup: Malta vs. San Marino”. Environmentalgraffiti.com. . Accesat în .
- ^ „Top 10 Things to See and Do in Malta”. Mercury Direct. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Language (în engleză), Visit Malta
- ^ „GEORGE CROSS AWARD COMMEMORATION”. VisitMalta.com. . Accesat în .
- ^ „Should the George Cross still be on Malta's flag?”. Times of Malta(d). . Accesat în .
- ^ „Christmas Broadcast 1967”. Accesat în .
- ^ (Faptele Apostolilor 27:39–42; Faptele Apostolilor 28:1–11)
- ^ „Department of Information”. Doi.gov.mt. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Central Intelligence Agency (CIA). „Malta”. The World Factbook. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Chapter 1 – The Republic of Malta”. Legal-Malta. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hal Saflieni Hypogeum”. UNESCO. Accesat în .
- ^ „City of Valletta”. UNESCO. Accesat în .
- ^ „Megalithic Temples of Malta”. UNESCO. Accesat în .
- ^ „Malta Temples and The OTS Foundation”. Otsf.org. Accesat în .
- ^ Daniel Cilia, Malta Before History (2004: Miranda Publishers) ISBN 9990985081