Minos | |
Date personale | |
---|---|
Părinți | Zeus[1] Europa[1][2] |
Frați și surori | Radamant[1][3] Sarpedon[*] |
Căsătorit cu | Pasiphae Dexithea[*] Crete[*] |
Copii | Catreus[*][4][5][1] Ariadna[1] Eurymedon[*] Nephalion[*] Deucalion (fiul lui Minos)[*][6] Androgeu[*][1][7] Glaucus[*] Acacallis[*] Xenodice[*] Euxantius[*] ...încă 7 |
Apartenență nobiliară | |
king of Crete[*] | |
Modifică date / text |
Minos (în greacă: Μίνως), în mitologia greacă, cel ce a adus legile supreme, a fost un rege legendar al Cretei, fiul lui Zeus si al Europei și frate cu Rhadamanthus și Sarpedon.
Vrând să fie unicul moștenitor al tronului Cretei, Minos solicită ajutorul Zeului Poseidon. Acesta îi trimite pe mare un taur de o frumusețe deosebită, care să confirme în fața poporului sprijinul divin. Minos nu respectă promisiunea de a-l sacrifica și atrage mânia zeului, care trimite taurul să pustiască întreaga țară.
Pasiphae, soția lui Minos, se îndrăgostește de taur și din împreunarea acestora se naște o creatură monstruoasă, Minotaurul, jumătate om, jumătate taur. Sprijinit de Heracles, regele Minos capturează Minotaurul, pentru izolarea căruia arhitectul Dedal construiește Labirintul. Tezeu, ajutat de Ariadna, reușește să ucidă Minotaurul.
Pentru a-l pedepsi pe Dedal pentru complicitatea cu Pasiphae, Minos pornește război împotriva regelui Cocalus, la curtea căruia se refugiase Dedal.
În final, Minos este ucis de fetele lui Cocalus.
Regele Minos apare ca un demon în infern, care judecă toate sufletele în lucrarea Divina Comedie (Infernul, cântul 5) a lui Dante Alighieri.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)