Moldovenism

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Moldovenismul este un curent , politic, social, cultural și filologic care afirmă că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de români, fapt contrazis de către instituțiile academice. Promovată de către grupările politice de extremă stângă, această teorie există în două variante :

• conform teoriei dominante „minimaliste”, numai moldovenii de la răsărit de Prut au căpătat o identitate etnică diferită față de cetățenii României (inclusiv față de moldovenii din vestul Prutului); această variantă, exprimată prin articolul 13 al Constituției Republicii Moldova, se bazează pe definiția politică a „limbii moldovenești”, oficială în perioada sovietică (1940 -1941,1944-1991)^[1] și în timpul guvernării comuniste (2001 - 2009)^[2];
• conform teoriei „maximaliste”, minoritară și neoficială, toți moldovenii dintre Carpați și Nistru, „urmași ai slavo-romanicilor bolohoveni”, au o identitate etnică diferită față de Români; această variantă promovată de foruri anti-românești printre care „Moldova Mare”^[3], „Mișcarea Voievod” sau „Scutul Moldovenesc”^[4] se bazează pe reinterpretarea istoric-retroactivă a graiurilor limbii daco-române ca „limbi diferite”, printre care graiul moldovenesc este descris ca fiind „limba moldovenească veche”, iar limba română din România actuală precum și identitatea românească sunt descrise, ca fiind „construcții artificiale recente” prin care moldovenii de la vest de Prut (și o mică parte dintre cei de la est) ar fi fost „artificial românizați de statul român după 1859”.^[5]