Moscheea Al-Aqsa

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim
Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim
General
Localizare:	Palestina
Fondator:	Abd al-Malik
Perioadă construcție:	685-705
Detalii arhitecturale
Stil arhitectural:	islamic
Capacitate:	5.000
Număr minarete:	4
Înălțime minarete:	37 metri

Moscheea Al-Aqsa sau Moscheea Al-Qibli (în arabă, المسجد الاقصى, Al-Masjid Al-Aqsa, literalmente „moscheea cea mai îndepărtată”, sau Jami al Aqsa, sau المصلى القبلي, Musalla al Qibli; în ebraică: מסגד אל אקצה Misgad Al Aqsa) este un lăcaș de cult islamic prevăzut cu o cupolă de argint, care face parte din complexul religios musulman Al Haram al Qudsi ash-Sharif (الحرم القدسي الشريف „Sanctuarul nobil din Ierusalim”) sau Al Haram ash Sharif de pe Muntele Templului din Ierusalim. Tradiția musulmană afirmă că acesta este muntele unde patriarhul Ibrahim (Avraam) a vrut să-l sacrifice pe fiul său Ismail), după porunca divină, și aici a ajuns mai târziu prorocul Muhammad, fondatorul islamului, în călătoria sa nocturnă pornită din Mecca. El ar fi urcat din acest loc spre cer pentru a vorbi cu trimisul lui Dumnezeu, îngerul Jibril (Gabriel). Acest fapt face ca moscheea să fie cel de-al treilea ca importanță loc sfânt al religiei islamice.

Musulmanii și arabii obișnuiesc să numească într-un sens larg „Moscheea Al Aksa” întreg complexul Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include și Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui, în vreme ce în lume denumirea Al Aqsa este folosită mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei, nu are un minaret propriu, minaretele care o slujesc fiind cele patru minarete exterioare de pe munte.

Sanctuarul islamic a fost construit pe locul unde se crede că au fost ruinele templului iudeu din Ierusalim, care a fost distrus de romani în anul 70 d.Hr. Moscheea a fost la început un mic locaș de rugăciune întemeiat de califul Omar, dar a fost reconstruită și mult lărgită de califul omeiad Abd al-Malik, zidirea ei fiind încheiată în anul 705 de fiul acestuia, califul Al-Walid. După ce clădirea a fost greu afectată de cutremurul din anul 746, ea a fost reclădită de califul abbasid Al-Mansur. Succesorul acestuia, Al-Mahdi, a renovat-o în anul 780.Un cutremur din anul 1033 a distrus-o iarăși și după doi ani în 1035 moscheea a fost reclădită în forma ei actuală de către califul fatimid Ali az-Zahir.

Moscheea Al-Aqsa este cea mai mare moschee din Ierusalim, poate găzdui 5000 de persoane în ea și în jur. Este construită într-un amestec de stiluri. În timpul Regatului cruciat al Ierusalimului , moscheea a fost utilizată ca un palat și a fost numită Templul lui Solomon.

În epoca contemporană a fost uneori ținta unor atentate ale unor fanatici creștini sau evrei, dar de cele mai multe ori, încercări de acest fel au fost împiedicate de către serviciile de securitate israeliene.

În apropierea moscheii se află și Zidul Plângerii sau Zidul de vest, principalul loc sfânt al evreilor, care a devenit din anii 1920 un "punct fierbinte" în jurul căruia au izbucnit confruntări între musulmani și evrei. După cucerirea Muntelui Templului de către Israel în 1967, în timpul tulburărilor produse în sânul populației arabe în anii 1987-1995 și apoi în anii 2001-2004 și mai târziu au avut loc mai multe incidente în cursul cărora musulmani au aruncat de pe munte cu pietre asupra evreilor în timp ce aceștia se rugau în fața zidului. Câteva mici organizații de evrei extremiști, între care cea numită "Credincioșii Muntelui Templului", propovăduiesc ținerea de ceremonii religioase evreiești pe esplanada Muntelui Templului și urmăresc reconstruirea Templului iudeu, ațâțând la rândul lor panica și ostilitățile.

Organizația militantă teroristă Brigăzile Martirilor Al-Aqsa legată de organizația palestiniană „Al Fatah” și-a luat după anul 2000 numele de la Moscheea Al Aqsa, ideologia ei fiind alimentată de zvonurile permanente cultivate din anii 1920 în rândurile arabilor palestineni despre presupuse conspirații ale evreilor în vederea dărâmării moscheii. Lupta națională palestineană și militantismul religios islamist sunt înfierbântate adesea de lozinca „Moscheea al Aqsa e în primejdie!”. Pe acest fond, vizita efectuată de Ariel Sharon în toamna anului 2000 în preajma moscheii, a fost pentru palestineni motivul declarat al declanșării celei de-a doua Intifadă, de asemenea, cunoscută sub numele de Intifada Al-Aqsa.