Muntele Athos

Unitatea teritorială autonomă Muntele Athos
Ἅγιον Ὄρος
Drapelul muntelui Athos
Drapelul muntelui Athos
Geografie
Suprafață 
 - totală335,63 km²
Populație
 - Estimare 2004157.200
Limbi oficialegreaca, româna, rusa, sârba și bulgara
Guvernare
Șef de statProkopis Pavlopoulos
Patriarh ecumenicBartolomeu I
CapitalaKareia[1] / Karyes
Istorie
Regiune autonomă a Greciei
Înființare23 aprilie 1975
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal) 
Monedăeuro
Coduri și identificatori
Prezență online
site web oficial
Muntele Athos
Patrimoniul Mondial UNESCO
ȚaraGrecia Grecia
Unitate administrativăRepublica Monastică de la Muntele Athos Modificați la Wikidata
TipCultural
Criterii(i), (ii), obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor, așezare umană și utilizare a pământului tradiționale, (vi), fenomene sau zone naturale de o frumusețe naturală excepțională Modificați la Wikidata
Referință454
Regiunea**Europa și America de Nord
Anul1988 (Sesiunea a 12-a)
Muntele Athos se află în Grecia
Muntele Athos
Muntele Athos
Muntele Athos (Grecia)
Poziția geografică
Coordonate40°09′30″N 24°19′38″E ({{PAGENAME}}) / 40.158333333333°N 24.327222222222°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Muntele Athos (în greaca modernă Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1.830 călugări[2]). Aproximativ jumătate dintre mănăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului.[3] Comunitatea monastică de la muntele Athos se împarte în două tipuri de mănăstiri: mănăstiri cenobite – numite și „cu viață de obște”, proprietatea tuturor obiectelor fiind comună, și mănăstiri idioritmice – numite și „cu viață de sine”, unde proprietatea personală asupra unor obiecte este permisă.[4] De-a lungul istoriei călugării mănăstirilor de la muntele Athos au trăit în schituri, chilii, „kalive” (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca într-o familie[5]) sau ermitaje, numite și „isihasterion”, ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu sunt izolate și retrase, ele fiind numite „kathisme”. Alți călugări atoniți, numiți și „vagabonzi”[6] sau „girovagi”[7], preferă să trăiască fără a avea un adăpost stabil.

Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic cu capitala la Kareia[1], în greacă Καρυές, iar în transcriere cu alfabet latin, Karyes.

  1. ^ a b Vd. Hartă a Sfântului Munte, Editura Pavlos Dilmperakis
  2. ^ Μειώνεται ο πληθυσμός στο Άγιον Όρος (;)|Amen.gr[nefuncționalăarhivă]
  3. ^ "Mount Athos." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2012. Web. 29 Dec. 2012.
  4. ^ Black Angels of Athos by Michael E. Choukas (Brattleboro, Vermont: Stephen Daye Press, 1934). Review by Andrew G. Truxal in American Journal of Sociology, Vol. 41, No. 2 (Sep., 1935), pp. 266-267, published by The University of Chicago Press.
  5. ^ „Kaliva” este o locuință asemănătoare chiliei, numai că mai mică. Călugării trăiesc în ea ca o familie și se ocupă cu diverse meserii. http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Other/Other%20Dwellings.html
  6. ^ «Les mille années de la sainte montagne», Claude Beaulieu, Vie des Arts, n° 32, 1963, p. 72-75. http://id.erudit.org/iderudit/58506ac http://www.erudit.org/culture/va1081917/va1205277/58506ac.pdf
  7. ^ Centre, UNESCO World Heritage, Mount Athos (PDF) (în engleză), UNESCO World Heritage Centre 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy