NKVD

NKVD (НКВД)
Comisariatul pentru Afaceri Interne al Poporului
Народный комиссариат внутренних дел
Naródnyy komissariát vnútrennikh dél

Emblema NKVD
Prezentare generală
Fondată1934
Agenții precedenteDirecția politică mixtă de stat (OGPU)
Comisariate de afaceri interne ale tuturor republicilor Uniunii
Dizolvată1946
CompetențăUniunea Sovietică
SediuPiața Liubianka, Moscova,RSFSR,Uniunea Sovietică
Agenția părinteConsiliul Comisarilor Poporului
Șefii agenției
Ghenrih Iagoda (1934–36)
Nikolai Ejov (1936–38)
Lavrenti Pavlovici Beria (1938–45)
Sergei Kruglov (1945–46)
Structuri subordonate
Direcția Principală de Securitate a Statului (GUGB)
Main Directorate of Camps (Gulag)
Main Directorate of Militsiya (GURKM)
Main Directorate of Border and Internal Security (GUPiVO)
Prezență online

Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́тренних дел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.

Înființată în 1917 ca NKVD al Republicii Sovietice Federativă Socialistă Rusă,[1] agenția a fost inițial însărcinată cu efectuarea de lucruri normale de poliție și supravegherea închisorilor din țară și a lagărelor de muncă.[2] A fost desființată în 1930, funcțiile sale fiind dispersate printre alte agenții, numai pentru a fi restabilite ca un minister al uniunii în 1934.[3]

Funcțiile OGPU (organizația de poliție secretă) au fost transferate la NKVD în 1934, oferindu-i un monopol asupra activităților de aplicare a legii care au durat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.[2] În această perioadă, NKVD a inclus atât activități obișnuite de ordine publică, cât și activități de poliție secretă.[4] NKVD este cunoscut pentru rolul său în represiunea politică și în realizarea Marii Epurări sub Iosif Vissarionovici Stalin. Duba de gazare a fost folosită pentru a executa persoane fără proces în timpul Marii Epurări.[5][6][7] NKVD a fost condus, în ordine cronologică, de Ghenrih Iagoda, Nikolai Ejov și Lavrenti Pavlovici Beria.

NKVD a efectuat execuții extrajudiciare în masă a numeroși cetățeni și a conceput, a populat și a administrat sistemul de Gulag de lagăre de muncă forțată. Agenții lor au fost responsabili de represiunea Culacilor și de deportarea în masă a unor naționalități întregi în regiuni nelocuite ale țării. Ei au supravegheat protecția frontierelor sovietice și a spionajului (inclusiv asasinatele politice) și a pus în aplicare politica sovietică în mișcările comuniste și guvernele marionetă din alte țări, în special represiunea și masacrele din Polonia.

În martie 1946, toate Comisariatele Populare au fost redenumite în ministere, iar NKVD a devenit Ministerul Afacerilor Interne (MVD).[8]

  1. ^ Semukhina, Olga B.; Reynolds, Kenneth Michael (). Understanding the Modern Russian Police (în engleză). CRC Press. p. 74. ISBN 9781482218879. 
  2. ^ a b Huskey, Eugene (). Russian Lawyers and the Soviet State: The Origins and Development of the Soviet Bar, 1917-1939 (în engleză). Princeton University Press. p. 230. ISBN 9781400854516. 
  3. ^ Semukhina, Olga B.; Reynolds, Kenneth Michael (). Understanding the Modern Russian Police (în engleză). CRC Press. p. 58. ISBN 9781439803493. 
  4. ^ Khlevniuk, Oleg V. (). Stalin: New Biography of a Dictator (în engleză). Yale University Press. p. 125. ISBN 9780300166941. 
  5. ^ Yevgenia Albats, KGB: The State Within a State. 1995, page 101
  6. ^ Robert Gellately. Lenin, Stalin, and Hitler: The Age of Social Catastrophe. Knopf, 2007 ISBN: 1-4000-4005-1 p. 460
  7. ^ Catherine Merridale. Night of Stone: Death and Memory in Twentieth-Century Russia. Penguin Books, 2002 ISBN: 0-14-200063-9 p. 200
  8. ^ Statiev, Alexander (). The Soviet Counterinsurgency in the Western Borderlands (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 9780521768337. 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in