Nablus

Nablus
نابلس
שְׁכֶם
—  oraș  —

Coordonate: 32°12′58″N 35°15′58″E ({{PAGENAME}}) / 32.216111111111°N 35.266111111111°E

Țară Palestina
Teritoriu ocupat[*]Cisiordania
GuvernoratGuvernoratul Nablus

Guvernare
 - PrimarGhassan Shakaa[*][[Ghassan Shakaa (Palestinian mayor)|​]] (Fatah, octombrie 2012)

Suprafață
 - Total29 km²

Populație (2017)
 - Total156.906 locuitori

Fus orarUTC+2

Localități înfrățite
 - PoznańPolonia
 - DundeeRegatul Unit
 - LilleFranța
 - NapoliItalia
 - Comuna StavangerNorvegia
 - FlorențaItalia
 - HasaviurtRusia
 - ComoItalia
 - ToscanaItalia
 - RabatMaroc
 - FèsMaroc

Prezență online
www.nablus.org
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Nablus
Poziția localității Nablus
Poziția localității Nablus

Nablus sau Nabulus (în arabă: نابلس ,în ebraică:שכם = Shhem, citește Șhem) este un oraș palestinian situat în centrul Palestinei istorice, în nordul teritoriului de azi al Cisiordaniei, la aproximativ 63 km nord de Ierusalim[2], cu o populație în prezent de 126.132 locuitori.[3] Situat în regiunea istorică a Samariei, într-o poziție strategică între Muntele Ebal (Eval) și Muntele Gherizim, Nablus este capitala regiunii palestiniene Nablus și un centru comercial și cultural însemnat al Autorității Naționale Palestiniene. Este al doilea oraș ca mărime din Cisiordania. Majoritatea locuitorilor sunt musulmani, lângă care trăiesc și o minoritate creștină și o comunitate mică de samariteni. În domeniul orașului Nablus se află câteva tabere de refugiați arabi palestineni (Balata, Askarul vechi, Askarul nou și Ein Beit al-Ma' sau „tabăra Nablus”), care au fost trecute sub jurisdicția sa în anul 1965. Denumirea orașului în arabă vine de la numele grec Neapolis, însemnând „Orașul nou”. Numele antic Shhem apare în inscripții egiptene din secolul al XIX-lea î.e.n.

Fondat de împăratul roman Vespasian în anul 72 sub numele de Flavia Neapolis, Nablus a fost stăpânit de mai multe imperii de-a lungul istoriei sale de aproape 2.000 de ani. În secolele al V-lea și al VI-lea, conflictul dintre locuitorii creștini și samariteni ai orașului a culminat cu o serie de revolte ale celor din urmă împotriva stăpânirii bizantine. Reprimarea violentă a acestora în anul 529, a dus la diminuarea drastică a comunității samaritene din oraș. În anul 636, Neapolis, împreună cu întreaga Palestină, a intrat sub dominația Califatului arab, condus pe atunci de Omar ibn al-Khattab; numele său a fost arabizat, devenind Nablus. În anul 1099, cruciații au preluat controlul asupra orașului pentru aproape un secol, lăsând relativ netulburată coexistența dintre musulmani, creștini și comunitatea samariteană. După ce forțele sultanului ayubid Saladin au cucerit Palestina interioară în anul 1187, dominația islamică a fost restabilită, și a a persistat sub mameluci și sub otomani.

În urma încorporării sale în cadrul Imperiului Otoman în 1517, în timpul sultanului Selim I Yavuz, Nablus a fost desemnat capitală a districtului Djabal Nablus ("Muntele Nablus"). În 1657, după o serie de răscoale, un număr de clanuri arabe din nordul și din estul Levantului au fost așezate în oraș de către autoritățile otomane pentru a stabiliza situația. Însă și din rândurile noilor veniți, s-au ridicat mișcări de nesupunere, precum cea condusă de Dhaher Al-Omar în secolul al XVIII-lea și cea din vremea lui Muhammad Ali, care a stăpânit pentru scurt timp Nablus în prima jumătate a secolului al XIX-lea. După ce dominația otomană a fost ferm restabilită în 1841, Nablus a prosperat ca centru comercial.[4]

costum popular din Nablus
Kanafeh, desert specific local
Săpunuri tradiţionale produse în fabrica familiei Tukan din Nablus

După cucerirea orașului de către armata britanică în timpul Primului război mondial, Nablus a făcut parte, începând din anul 1922 din Palestina sub mandat britanic. În 1948 orașul urma să facă parte din statul arab palestinian care ar fi trebuit să se constituie conform planului ONU de împărțire a Palestinei între evrei și arabi. În urma respingerii planului de către partea arabă a izbucnit războiul dintre evrei și arabi care din mai 1948 a implicat intervenția militară a mai multor state arabe în Palestina. La finele ostilităților în 1949 orașul a fost anexat de Transiordania, devenită apoi Iordania, regat arab vecin, care l-a ocupat până în iunie 1967. După Războiul de Șase Zile, orașul a fost ocupat de Israel, care l-a evacuat în 1995 în urma acordurilor de la Oslo dintre Israel și Organizația de Eliberare a Palestinei. În continuare Nablus a intrat în componența teritoriului entității statale controlate de Autoritatea Națională Palestiniană. Locuitorii orasului sunt cunoscuți, între altele, pentru produsele lor tradiționale, cum sunt deserturile numite kanafe și săpunuri.

  1. ^ „Main Indicators by Type of Locality - Population, Housing and Establishments Census 2017” (PDF). Palestinian Central Bureau of Statistics (PCBS). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Distance Calculator”. Stavanger, Norway: Time and Date AS. . Accesat în . 
  3. ^ PCBS07,2007 Locality Population Statistics Arhivat în , la Wayback Machine.. Palestinian Central Bureau of Statistics (PCBS).
  4. ^ Amahl Bishara, ‘Weapons, Passports and News: Palestinian Perceptions of U.S. Power as a Mediator of War,’ in John D. Kelly, Beatrice Jauregui, Sean T. Mitchell, Jeremy Walton (eds.) Anthropology and Global Counterinsurgency, pp.125-136 p.126.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in