Neoliberalism

Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social și politico-economic care se bazează, printre altele, pe liberalismul clasic și pe teoria neoclasică și care urmărește minimizarea influențelor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de laisse-faire-ul liberalismului clasic se consideră necesară intervenția regulatorie a statului pentru garantarea piețelor funcționale. In termeni sociali, economistii neoliberali (Friedman, Hayek, von Mises) sunt radical opusi ideii de justitie sociala, libertatii individuale in sensul lui John Stuart Mill, noțiunii de originalitate și spontaneitate individuală (căreia Hayek îi subtituie noțiunea de "conformism voluntar"), precum și sistemelor de valori tradiționale, percepute ca fiind incompatibile cu hegemonia pieței financiare mondializate.
Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus în practică în diferite școli din Germania și Austria: pe de o parte, în Ordoliberalismul școlii freiburgheze (economia de piață socială); pe de altă parte, în școala austriacă care este apreciată ca și clasic-liberală; și nu în ultimul rând în monetarismul școlii din Chicago.
În România neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe Ștefan Zeletin, Vintilă Brătianu și pe Mihail Manoilescu. Principiile de bază ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea societății și consolidarea independenței naționale; susținerea intereselor burgheziei naționale; libertatea pătrunderii capitalului străin prin promovarea politicii prin noi înșine; și un regim parlamentar bazat pe votul universal.