Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (m_n=1,675·10⁻²⁷kg) puțin mai mare decât cea a protonului. Protonii și neutronii constituie nucleele atomilor. Numărul neutronilor, N, al unui atom poate fi diferit pentru nucleele atomice ale aceluiași element. Așa se formează izotopii. A fost teoretizat de Ernest Rutherford în 1920 ca fiind un dublet neutru format din proton și electron. Neutronul este simbolizat prin n sau n0
.

Neutronii se pot găsi (în mișcare) și în afara atomului. Aceștia interacționează numai cu nucleele atomice. Pătrunderea neutronilor în nuclee are loc cu o probabilitate ridicată, mai ales atunci cand energia lor cinetică este scăzută. Acest fenomen poate afecta stabilitatea atomului (activare, transformare sau stabilizare). La trecerea neutronilor prin materie sunt posibile trei tipuri de interacții: împrăștiere elastică, împrăștiere inelastică și captură neutronică. Dacă un neutron se dezintegrează, acesta se separă într-un proton, un electron și un neutrin. Ajunși, prin ciocniri succesive, la energii joase și la un grad ridicat de imprăștiere, neutronii se comportă ca un gaz molecular care difuzează.

Materialele care încetinesc neutronii prin ciocniri elastice, fără a-i absorbi, poartă numele de moderatori (apă, deuteriu, beriliu, parafină, grafit). Absorbția se realizează de anumite substanțe conținând de exemplu nucleul elementului chimic bor.