Ochi

Ochi
Ochiul uman 1. Camera posterioara 2. Umoarea apoasă 3. Cornee 4. Pupila 5. Uveei 6. Iris 7. Corpi ciliari 8. Coroida 9. Sclerotică 10. Ligament suspensor 11. Cristalin 12. Umoare vitroasă 13. Canalul Stilling-Cloquet 14. Retină 15. Maculă 16. Fovee 17. Disc optic 18. Nerv optic 19. Vase de sânge

Ochi compus: ochiul unui krill antarctic
Detalii
Latinăoculus
SistemNervos
Resurse externe
TAA15.2.00.001
A01.1.00.007
Terminologie anatomică
Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24. Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă 29. Mușchi drept superior 30. Retină

Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină, capabil să le transforme în impulsuri nervoase.

Ochii compuși se găsesc la artropode (insecte și animale similare) și sunt formați din mai mulți ochi simpli care permit formarea unei vederi panoramice în mozaic.

La majoritatea vertebratelor și câteva moluște, ochiul funcționează prin proiectarea imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o formă sferică, este umplut cu o substanță transparentă, gelationoasă numită umoare vitroasă, are o lentilă de focalizare numită cristalin și, adeseori, un mușchi numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră.


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in