Ordinul Cavalerilor Teutoni | |
---|---|
Blazonul cavalerilor teutoni reprezentat de un scut marcat cu o cruce neagră. | |
Blazon | |
Nume oficial | Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Ierosolimitanorum (latină) Deutscher Orden sau Haus der Ritter des Hospitals Sankt Marien der Deutschen zu Jerusalem (germană) |
Nume popular | Cavalerii teutoni |
Fondator | Doi comercianți peregrini, Ierusalim |
Data înființării | cca. 1099 |
Apartenența | Biserica Catolică |
Sigla | OT |
Deviza | Helfen, Wehren, Heilen (i.e., Ajută, apară, vindecă) |
Statut canonic | Ordin cavaleresc de tip militar (actualmente spitalicesc) |
Vestimentație | Veșminte albe cu cruce neagră |
Ramura femenină/masculină | Surorile casei germane a Sf. Marii în Ierusalim |
Sit oficial | http://www.deutscher-orden.at |
Ordinul Cavalerilor Teutoni (în latină Ordo Teutonicus, acronim OT, în germană Deutscher Orden, Deutschritterorden sau Deutsche Ritter)[1] este un ordin religios german catolic, fost militar de asemenea, format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. Cavalerii teutoni purtau veșminte albe prevăzute cu o cruce neagră. Astfel, ordinul cavalerilor teutoni (sau ordinul teutonic) a fost unul dintre cele mai importante ordine cavalerești-militare care au participat în cruciade de-a lungul timpului. În același timp, ordinul a avut o extindere teritorială însemnată în Europa Centrală, de Nord (în special în jurul Mării Baltice, în Estonia de astăzi) și de Est ca Statul monastic al Cavalerilor Teutoni (germană Ordensstaat) cu capitala la Königsberg (actualul Kaliningrad) în decursul Evului Mediu târziu. În timpul Evului Mediu Clasic (germană Hochmittelalter), ordinul cavalerilor teutoni a atras coloniști germani care s-au stabilit pe cuprinsul țărilor baltice contemporane (i.e., Estonia și Letonia), aceștia devenind cunoscuți în timp ca germani baltici (germană Deutsch-Balten), punând bazele multor sate și orașe cenzitare.[2]
Pe teritoriul de astăzi al României, cavalerii teutoni au avut o prezență considerabilă, strategică și importantă în Evul Mediu în Transilvania, mai precis în Țara Bârsei (germană Burzenland), precum și în nordul Principatului Moldovei, ulterior sudul Bucovinei (Județul Suceava), aproape de orașul Siret, unde au construit o cetate (care a fost ulterior distrusă de tătari în 1241). De asemenea, conform unor cercetători, cavalerii teutoni au mai construit o cetate și la sud de Carpați, în Țara Românească, mai precis Cetatea Oratea (germană Königstein), ale cărei ruine se mai poate vedea și astăzi, din județul Argeș. Totodată, conform unor cercetători și istorici români (e.g., Bogdan Petriceicu Hasdeu), este foarte posibil ca ordinul cavalerilor teutoni să fi fost prezenți și la Târgu Neamț (germană Niamtz) în trecut, foarte posibil construind Cetatea Neamț. Cea mai importantă fortăreață ridicată de cavalerii teutoni este Castelul Malbork din nordul Poloniei, situat în proximitatea Mării Baltice și a orașului Gdańsk, clădit după modelul lor în stil Ordenburg (i.e., cetate de ordin cavaleresc). Imnul cavalerilor teutoni este Christ ist Erstanden (i.e., Hristos a înviat).[3] Din 1834 până în prezent, ordinul a devenit unul spitalicesc, având un rol mai degrabă simbolic.[1]