Otto von Bismarck

Otto von Bismarck
Otto von Bismarck în 1890
Date personale
Nume la naștere	Otto Eduard Leopold von Bismarck
Născut	1 aprilie 1815[5][6][7][8] Schönhausen (Elbe), Q28102563⁠(d), Regatul Prusiei[9][1][10]
Decedat	30 iulie 1898 (83 de ani)[5][6][7][8] Friedrichsruh⁠(d), Schleswig-Holstein, Germania[11][1][10]
Înmormântat	Bismarck-Mausoleum[*][[Bismarck-Mausoleum (burial place of Otto von Bismarck and his wife in Friedrichsruh near Hamburg, Germany)|​]][12]
Cauza decesului	cauze naturale[13] (respiratory arrest[*][[respiratory arrest (antiquated German general term for a cause of death due to respiratory arrest following lung failure)|​]][13])
Părinți	Ferdinand von Bismarck[*][[Ferdinand von Bismarck (Lord of Schönhausen and Kniephof (1771-1845))|​]][14][1][10] Wilhelmine Luise Mencken[*][[Wilhelmine Luise Mencken (mother of Otto von Bismarck)|​]][14][1][10]
Frați și surori	Malwine von Bismarck[*][[Malwine von Bismarck (29 Jun 1827 - 3 Mar 1908)|​]] Bernhard von Bismarck[*][[Bernhard von Bismarck (German chamberlain (1810-1893))|​]][15][1]
Căsătorit cu	Johanna von Puttkamer[*][[Johanna von Puttkamer (Prussian noblewoman (1824–1894))|​]] (din 28 iulie 1847)[1][10]
Număr de copii	3
Copii	Marie von Bismarck[*][[Marie von Bismarck |​]][16][13][10] Wilhelm von Bismarck[*][[Wilhelm von Bismarck (politician german)|​]][16][17][18][13] Herbert von Bismarck[*][[Herbert von Bismarck (German politician (1849–1904))|​]][16][17][13][10]
Cetățenie	Regatul Prusiei[1]  Reich-ul German[1]
Religie	luteranism
Ocupație	politician diplomat jurist ofițer scriitor volunteer serving one year[*][[volunteer serving one year |​]]
Locul desfășurării activității	Berlin[19] Friedrichsruh[*][[Friedrichsruh (human settlement in Germany)|​]] Warcino[*][[Warcino (village of Poland)|​]]
Limbi vorbite	limba engleză limba franceză limba germană[20][1][21]
commerce minister în Regatul Prusiei
În funcție 15 septembrie 1880 – 1890[1]
Prim-ministru al Prusiei
În funcție 9 noiembrie 1873 – 20 martie 1890[1]
Precedat de	Albrecht von Roon
Succedat de	Leo von Caprivi
Reichskanzler (Deutsches Kaiserreich)
În funcție 21 martie 1871 – 20 martie 1890[1]
Succedat de	Leo von Caprivi
Bundeskanzler des Norddeutschen Bundes
În funcție 1 iulie 1867 – 21 martie 1871[1]
Ministru de externe în Regatul Prusiei
Deținător actual
Funcție asumată 8 octombrie 1862[2]
Prim-ministru al Prusiei
În funcție 22 septembrie 1862 – 1 ianuarie 1873[2]
Precedat de	Adolf de Hohenlohe-Ingelfingen
Succedat de	Albrecht von Roon
Ministru plenipotențiar
În funcție 22 mai 1862 – 22 septembrie 1862[2]
În funcție 29 ianuarie 1859 – 22 mai 1862[2]
Ambasador în Confederația Germană
Deținător actual
Funcție asumată 15 iulie 1851[1]
Legationsrat
Deținător actual
Funcție asumată 8 mai 1851[1]
Mitglied der Preußischen Zweiten Kammer
Deținător actual
Funcție asumată 1849[1]
Parlamentar în First United Diet of Prussia[*][[First United Diet of Prussia |​]]
Deținător actual
Funcție asumată 11 mai 1847[1]
dijkgraaf în Jerichow
Deținător actual
Funcție asumată 1846[1]
Referendar
În funcție 1837 – 1838[1]
În funcție 1836 – 1837[1]
Auskultator
În funcție 1835 – 1836[1]
Membru al Reichstagului Imperiului German
Mitglied des Preußischen Herrenhauses
Premii	Rettungsmedaille am Band[*][[Rettungsmedaille am Band (civil decoration of the Kingdom of Prussia)|​]] Orden der Württembergischen Krone[*][[Orden der Württembergischen Krone (Württembergian order)|​]] Ordinul Vulturului Negru[*]​ (21 noiembrie 1864) ordine supremo del Cristo[*][[ordine supremo del Cristo (order of the Holy See)|​]] Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​ Ordinul Lâna de Aur în grad de cavaler[*]​ Ordinul Sfântului Andrei orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo[*][[orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo (order of chivalry of the Russian Empire)|​]] Pour le Mérite ...mai multe...
Partid politic	IND
Alma mater	Plamannsche Erziehungsanstalt[*][[Plamannsche Erziehungsanstalt (former boys school in Berlin)|​]] (1827)[1] Gymnasium zum Grauen Kloster[*][[Gymnasium zum Grauen Kloster (independent school in Berlin, Germany)|​]][1] Friedrich-Wilhelms-Gymnasium[*][[Friedrich-Wilhelms-Gymnasium (High school in Berlin)|​]] (1832)[1] Universitatea Georg-August din Göttingen (științe juridice, 11 septembrie 1833)[3][1] Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin[*]​ (științe juridice, 25 martie 1835)[1] Königliche Staats- und landwirtschaftliche Akademie Eldena[*][[Königliche Staats- und landwirtschaftliche Akademie Eldena (former teaching institution in Eldena near Greifswald (1835-1876))|​]] (agricultură, 1839)[4][1]
Semnătură
Modifică date / text

Otto Eduard Leopold von Bismarck (n. 1 aprilie 1815, Schönhausen (Elbe), Q28102563^⁠(d), Regatul Prusiei – d. 30 iulie 1898, Friedrichsruh^⁠(d), Schleswig-Holstein, Germania) a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale. Ca prim-ministru al Prusiei între 1862 și 1890, el a supervizat unificarea Germaniei de la 1871 sub hegemonie prusacă. În 1867 devenise cancelar al Confederației Germane de Nord. A proiectat Imperiul German de la 1871, devenind primul său cancelar („Cancelar al Imperiului”) și dominând afacerile acestuia până la demiterea sa în 1890. Diplomația lui, numită „politică realistă” (Realpolitik), și modul autoritar în care a condus statul, i-au adus porecla de „Cancelarul de Fier” („der Eiserne Kanzler”).

Fiind un mare latifundiar aristocrat („Junker”), avea profunde convingeri conservatoare, monarhiste și anticatolice. Principalul său obiectiv politic a fost ridicarea Prusiei la rangul celui mai puternic stat al Confederației Germane. Profitând de iscusința sa în diplomație, Bismarck a purtat două războaie pentru a-și atinge scopul. Mai mult, a reușit să impună Prusia ca mare putere europeană după învingerea Franței în războiul Franco-Prusac din 1870. După această înfrângere Franța nu a mai deținut supremația continentală. O caracteristică a politicii sale a fost lupta împotriva Bisericii Catolice, concretizată în Kulturkampf.

După moartea lui, naționaliștii germani l-au ridicat pe Bismarck la rangul de erou, construind sute de monumente pentru a glorifica trăsăturile sale de lider puternic. Istoricii l-au lăudat ca fiind un om de stat moderat și echilibrat, care a fost în primul rând responsabil pentru unificarea statelor germane într-un singur stat național. El a folosit balanța puterii în diplomație pentru a menține Europa pașnică în anii 1870 și 1880. A creat o nouă națiune cu o politică socială progresistă, un rezultat care a mers dincolo de obiectivele sale inițiale în calitate de practicant al politicii de forță în Prusia.