Papa Alexandru al VI-lea

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Alexandru al VI-lea
Date personale
Născut	1 ianuarie 1431[1][2] Játiva, Comunitatea Valenciană, Spania[3]
Decedat	18 august 1503 (72 de ani)[2][4] Roma, Statele Papale
Înmormântat	chiesa di Santa Maria in Monserrato degli Spagnoli[*][[chiesa di Santa Maria in Monserrato degli Spagnoli (church building in Regola, Italy)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale[1] (malarie[1])
Părinți	Jofré Llançol i Escrivà[*][[Jofré Llançol i Escrivà (Spanish noble and father of Pope Alexander VI.)|​]] Isabel de Borja y Cavanilles[*][[Isabel de Borja y Cavanilles (- 19 Oct 1468)|​]][5]
Frați și surori	Tecla de Borja[*][[Tecla de Borja |​]] Pedro Luis de Borja[*][[Pedro Luis de Borja (Member of the Borgia family)|​]]
Număr de copii	10
Copii	Cesare Borgia Giovanni Borgia,Duce de Gandia Lucreția Borgia Gioffre Borgia
Religie	Biserica Catolică[6]
Ocupație	preot catolic[*]​ transitional deacon[*][[transitional deacon (Catholic deacon before receiving priestly ordination)|​]]
Locul desfășurării activității	Roma Statele Papale
Limbi vorbite	limba spaniolă[7] limba catalană limba italiană[7]
Activitate
Început de pontificat	11 august 1492
Final de pontificat	18 august 1503
Predecesor	Papa Inocențiu al VIII-lea
Succesor	Papa Pius al III-lea
Modifică date / text

Papa Alexandru al VI-lea (n. 1 ianuarie 1431, Játiva, Comunitatea Valenciană, Spania – d. 18 august 1503, Roma, Statele Papale) este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său).

Roderic Borja s-a stabilit în Italia în timpul pontificatului unchiului său, Calixt al III-lea. Borja s-a redenumit Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce se va încheia cu dobândirea, pentru unsprezece ani, a tiarei papale (1492-1503). După un șir de votări neconcludente și răsturnări de situație, în noaptea de 10 spre 11 august 1492, cardinalii reuniți în conclav la Roma îl alegeau cu o largă majoritate de voturi (14) ca nou Papă: Alexandru al VI-lea, cel de-al doilea suveran pontif catalan.

În anul 1494, Papa Alexandru al VI-lea a folosit coridorul secret din "Pasajul Borgo" dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant'Angelo, pentru a scăpa cu viață la invazia trupelor lui Carol al VIII-lea al Franței.

Istoria papei Alexandru al VI-lea a reținut mai mult poveștile de alcov - nu puține reale. E cunoscut pentru orgiile pe care le-a organizat, în special una din 1501, intitulat "Turnirul Curvelor", în care 50 de dansatoare se dezbrăcau în jurul mesei la care se afla papa și familia sa. Aceștia aruncau cu castane pe jos, femeile mișunând pe podea precum animalele, și se ofereau premii celui care se culca cu cele mai multe dintre ele. Un alt hobby al acestui papă era sǎ se uite la cai în timp ce se împerecheau. A avut 7 copii nelegitimi și numeroase amante.^[8]