Papiamento Papiamentu Papiamento | |
Număr de vorbitori | 319.000 |
---|---|
Sistem de scriere | alfabetul latin |
Clasificare | |
Portuguese Creole
| |
Statut oficial și codificare | |
ISO 639-2 | pap |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | pap |
Răspândire în lume | |
| |
Puteți vizita Wikipedia în Papiamento. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Papiamento (engleză pronunție: /ˌpɑːpiəˈmɛntoʊ,ˌpæp-/)[1] sau Papiamentu (engleză /ˌpɑːpiəˈmɛntuː,ˌpæp-/) este o limbă creolă vest-iberică vorbită în Indiile de Vest Olandeze și considerată a fi derivat dintr-un amestec de portugheză, iudeo-portugheză, spaniolă, iudeo-spaniolă, limbi africane, limbi Indigene, engleză și olandeză. Aceasta este cea mai vorbită limbă din Insulele Caraibe ABC, având statut de limbă oficială în Aruba și Curaçao. Limba este, de asemenea, recunoscută în Bonaire de către guvernul olandez.[2]
Denumirea limbii însăși vine de la papia, pap(e)o sau pap(e)ar ("a sta de vorbă", "a vorbi"), un cuvânt prezent în portugheză (um papo, un "chat") și spaniolă colocvială; a se compara cu Papiá Kristang ("vorbire creștină"), o limbă creolă portugheză din Malaezia și Singapore, și cuvântul capverdian papiâ ("a vorbi"), sau în altă parte în Caraibe (Puerto Rico, Republica Dominicană, Cuba) papear[3]—"pentru a vorbi excesiv" (și fără sens) sau "a se bâlbâi" (dar, de asemenea, "a mânca" sau "hrană"). Spaniola castiliană papeo,[4] portugheză papar sunt termenii folosiți de copii pentru "a mânca" - vezi și termenul românesc a păpa).
Trei exemple de asemănare cu portugheza și spaniola (dar și cu româna):
Română | Papiamento | Papiamentu | Portugheză | Spaniolă |
---|---|---|---|---|
Par (băț) | Palo | Palu | Pau | Palo |
Casă | Cas | Kas | Casa | Casa |
Cuțit | Cuchiu | Kuchu | Faca | Cuchillo |
|ISBN=
și |isbn=
(ajutor)