Paradoxul EPR

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din martie 2018. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din martie 2018.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Mecanică cuantică
${\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq {\frac {\hbar }{2}}}$ Principiul incertitudinii Proiect:Mecanică cuantică
Introducere Formulare matematică · Istorie
Concepte fundamentale Cuantă · Dualism Decoerență · Interferență Incertitudine · Excluziune Teoria transformării Teorema lui Ehrenfest Măsurare
Experimente Cele două fante Davisson-Germer Stern-Gerlach Paradoxul EPR Pisica lui Schrödinger Inseparabilitate cuantică
Ecuații Dirac · Klein–Gordon Pauli · Rydberg Schrödinger
Interpretări Copenhaga Logică cuantică Variabile ascunse · de Broglie–Bohm "Tranzacție" · Multiple-lumi "Ansamblu" · Istorii consistente Pondicherry · Relațională Conștiința cauzează colaps Reducere obiectiv orchestrată
Teorii avansate Teoria cuantică a câmpului Electrodinamică cuantică Cromodinamică cuantică Gravitație cuantică Diagrame Feynman
Fizicieni Bell · Bohm · Bohr · Born · Bose de Broglie · Dirac · Ehrenfest Everett · Feynman · Heisenberg Jordan · Kramers · von Neumann Pauli · Planck · Schrödinger Sommerfeld · Wien · Wigner
v d m

Paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen sau paradoxul EPR este un experiment mental în mecanica cuantică, în care Albert Einstein și colegii săi Boris Podolsky și Nathan Rosen (EPR) au încercat fiecare să demonstreze că funcția de undă nu oferă o descriere completă a realității fizice^[1] și, prin urmare, interpretarea Copenhaga este nesatisfăcătoare; soluțiile paradoxului au implicații importante în interpretarea mecanicii cuantice.

Paradoxul spune că particulele pot interacționa într-un asemenea mod, încât să se poată măsura poziția cât și impulsul lor mai precis decât permite principiul incertitudinii lui Heisenberg, cu excepția cazului în care măsurarea unei particule nu o afectează instantaneu pe cealaltă pentru a preveni această precizie, ceea ce ar implica faptul că informația este transmisă mai repede decât lumina, lucru nepermis de teoria relativității (”acțiune fantomă la distanță”). Această consecință nu fusese observată anterior și părea absurdă la vremea respectivă; fenomenul este acum cunoscut sub numele de "quantum entanglement".