Paseriformes Fosilă: Eocen-prezent, 52.5–0 mln. ani în urmă | |
---|---|
Codobatură galbenă (Motacilla flava) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes Linnaeus, 1758 |
Subordine | |
Modifică text |
Paseriformele sunt păsări din ordinul Passeriformes (din latinescul passer „vrabie” și formis „în formă de”), care include mai mult de jumătate din toate speciile de păsări. Cunoscute uneori sub numele de păsări cocoțate, paseriformele se deosebesc de alte ordine de păsări prin dispunerea degetelor de la picioare (trei îndreptate înainte și unul înapoi), ceea ce facilitează cocoțarea.
Cu peste 140 de familii și aproximativ 6.500 de specii identificate,[1] Passeriformes este cea mai mare cladă de păsări și printre cele mai diverse clade de vertebrate terestre, reprezentând 60% dintre păsări.[2][3] Paseriformele sunt împărțite în trei clade: Acanthisitti, Tyranni și Passeri (păsări cântătoare).[4][5][6] Majoritatea paseriformelor sunt omnivore, însă laniidae sunt carnivore.
Termenul „Passeriformes” provine din denumirea științifică a vrăbiilor de casă, Passer domesticus, și în cele din urmă din termenul latin passer, care se referă la vrăbii și păsări mici similare.