Persefona

Pagina „Kore” trimite aici. Pentru un tip de statui denumit așa vedeți Kore (sculptură).
Persefona
Zeița lumii morților, vegetației și a fertilității
Statuie a Persefonei ținând în mână un sistru, Muzeul Arheologic din Heraklion, Creta
Civilizațiagreacă
Simbolurirodia, semințele de cereale, torța, florile, liliacul, căprioara
Căsătorit cuHades
UrmașiMelinoe
Zagreus
TatăZeus
MamăDemetra
FrațiApollo,Artemis, Atena, Ares, Hermes, Elena din Troia, Heracle, Muzele, etc.

Persefona (în greacă veche Περσεφόνη, „Cea care curmă lumina”) este, în mitologia greacă, zeița care stăpânește în timpul iernii, alături de Hades, lumea umbrelor, fiind însă în timpul verii și zeița fertilității. Era fiica lui Zeus și a Demetrei. În mitologia romană, Persefona este venerată sub numele de Proserpina.

Legenda ei spune că stă în infern cu Hades, stăpânitorul lumii de dincolo. Acolo trebuie să rămână timp de 6 luni pe an, mai precis toamna și iarna. Fiind rugat de Demetra, Zeus a acceptat ca Persefona să stea în infern numai jumătate din an, însemnând perioada rece a anului, când Demetra pleacă de pe Olimp și recoltele se veștejesc. Când vine primăvara și Persefona se întoarce din Infern, natura reînvie și vegetația devine din nou verde.

Persefona era considerată o zeiță a naturii iar, împreună cu mama sa, Demetra, îngloba o figură centrală în cultul misterelor din Eleusis.[1] Conform credințelor orfice, Persefona este mama lui Dionis, acesta fiind sincretizat cu Zagreus.[2]

  1. ^ Eleusinian Mysteries | Greek religion | Britannica (în engleză), www.britannica.com 
  2. ^ Gantz, p. 118; Hard, p. 35; Grimal, s.v. Zagreus, p. 456.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in