Back Сербиа Abkhazian Sèrbia ACE Сербие ADY Serwië Afrikaans Serbien ALS ሰርቢያ Amharic Serbia AMI Serbia AN Serbia ANG Sebia ANN

Serbia

Serbia
Republica Serbia
Република Србија
Republika Srbija
Drapelul SerbieiStema Serbiei[*]​
Drapelul SerbieiStema Serbiei[*]​
Imnul național: Bože pravde (Doamne fă dreptate)
Geografie
Suprafață 
 - totală88,361 km² (locul 113)
Apă (%)0,13
Cel mai înalt punctRudoka (2.660 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctRâul Timoc (28 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașBelgrad
VeciniUngaria
România
Bulgaria
Macedonia de Nord
Muntenegru
Bosnia și Herțegovina
Croația
Albania
Kosovo
Uniunea Europeană Modificați la Wikidata
Fus orarUTC +1/+2
Populație
Densitate92 loc/km²
 - Estimare 20226.647.003
Limbi oficialesârbă¹
Etnonim(masc.) sârb, (fem.) sârboaică, (pl.) sârbi
Guvernare
Sistem politicrepublică parlamentarăunitară
Președinte⁠(d)Aleksandar Vučić Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d)Miloš Vučević[*][[Miloš Vučević (Serbian politician, Prime minister of Serbia since 2024)|​]] Modificați la Wikidata
LegislativAdunarea Națională a Serbiei Modificați la Wikidata
CapitalaBelgrad
Istorie
Independență față de Imperiul Otoman
Recunoscută13 iulie 1878
Economie
PIB (PPC)2021
 - Total▲ $157.4 miliarde (fără Kosovo)[1] (locul 78)
 - Pe cap de locuitor▲ $22,900 (fără Kosovo)[2] (locul 66)
PIB (nominal)2021
 - Total▲ $52 miliarde (fără Kosovo)[1] (locul 84)
 - Pe cap de locuitor (locul 66)▲ $7.497 (fără Kosovo)[1]
Gini (2019)33.3
IDU0.806 (locul 64)
Monedădinar sârbesc (RSD)
Coduri și identificatori
Cod CIOSRB Modificați la Wikidata
Cod mobil220 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+381
ISO 3166-2RS Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.rs²
1. De asemenea, în Voivodina: croată, maghiară, română, ruteană și slovacă 2. Vechiul domeniu .yu mai este folosit.
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Serbia (în sârbă Србија, cu alfabetul latin: Srbija; ),[a] oficial Republica Serbia (în sârbă Република Србија, cu alfabetul latin: Republika Srbija [repǔblika sř̩bija] ), este o țară situată la răscrucea Europei Centrale[6] cu Europa de Sud-Est, în sudul Câmpiei Panonice și în Balcanii centrali.[7] Statul suveran se învecinează cu Ungaria la nord, cu România la nord-est, cu Bulgaria la sud-est, cu Macedonia de Nord la sud, cu Croația și cu Bosnia și Herțegovina la vest și cu Muntenegru spre sud-vest. Țara revendică o frontieră cu Albania prin teritoriul disputat⁠(d) Kosovo. Serbia numără aproximativ 7 milioane de locuitori.[8] Capitala sa, Belgrad, se numără printre cele mai vechi și mai mari orașe din sud-estul Europei.[9][7][10]

Teritoriul a fost locuit din paleolitic, iar migrațiile slave în Balcani dintre secolele V-VII au dus la formarea câtorva state⁠(d) suverane în Evul Mediu timpuriu, state care uneori au recunoscut în mod nominal suzeranitatea bizantină, francă și maghiară. Regatul Serbiei a obținut recunoașterea de către Vatican și Constantinopol în 1217, ajungând la apogeu în 1346 ca un Țarat Sârb de relativ scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, întreaga Serbia modernă a fost anexată de otomani, dominație uneori întreruptă⁠(d) de Imperiul Habsburgic, care a început să se extindă⁠(d) spre Serbia Centrală pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, reușind să cucerească și să mențină sub control un cap de pod în Vojvodina modernă. La începutul secolului al XIX-lea, Revoluția sârbă a dus la apariția statului național ca prima monarhie constituțională din regiune, care și-a extins ulterior teritoriul.[11] După pierderile omenești dezastruoase din Primul Război Mondial și unificarea ulterioară a fostei coroane Habsburgice a Voivodinei (și a altor teritorii) cu Serbia, țara a cofondat, împreună cu alte popoare slave sudice, Iugoslavia, stat ce a existat în diferite configurații politice până la războaiele iugoslave din anii 1990. În procesul destrămării Iugoslaviei, Serbia a format o uniune statală cu Muntenegru[12] care a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006.[13] În 2008, parlamentul provinciei Kosovo a declarat în mod unilateral independența acestui teritoriu, și a fost recunoscut de majoritatea țărilor membre ONU.

Serbia este membră a ONU, Consiliului Europei, OSCE, PpP, OCEMN, CEFTA și în curs de aderare la OMC.[14] Începând din 2014, țara negociază aderarea la UE cu perspectiva aderării la Uniunea Europeană până în 2025.[15] Din 2007, Serbia aderă formal la politica de neutralitate militară. O economie cu venituri medii spre ridicate,[16] dominată de sectorul serviciilor, urmat de sectorul industrial și agricultura, țara se situează relativ sus pe indicele dezvoltării umane (66), [17] indicele progresului social⁠(d) (45),[18] și pe indicele global al păcii (54). [19]

  1. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite IMFWEORS
  2. ^ „World Economic Outlook Database, April 2022 Edition”. IMF.org. Fondul Monetar Internațional. . 
  3. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”. ec.europa.eu. Eurostat. Accesat în . 
  4. ^ „2019 Human Development Report” (PDF). United Nations Development Programme. . Accesat în . 
  5. ^ 2022 Serbia Census 
  6. ^ Steven Tötösy de Zepetnek, Louise Olga Vasvári (). Comparative Hungarian Cultural Studies. Purdue University Press. ISBN 9781557535931. 
  7. ^ a b Calcium and Magnesium in Groundwater: Occurrence and Significance for Human Health – Serbia. Lidia Razowska-Jaworek, CRC Press. . ISBN 9781315764160. Accesat în . 
  8. ^ „Official population projection for Serbia (2016)”. Republic of Serbia Statistical Bureau. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ The Age of Nepotism: Travel Journals and Observations from the Balkans. Vahid Razavi. . ISBN 9780615274331. Accesat în . 
  10. ^ „Нови Сад 2021”. Нови Сад - Европска престоница културе. 
  11. ^ „The Serbian Revolution and the Serbian State”. Steven W. Sowards, Michigan State University Libraries. . Accesat în . 
  12. ^ „Yugoslav Agreement on Succession Issues (2001)”. Accesat în . 
  13. ^ „FR Yugoslavia Investment Profile 2001” (PDF). EBRD Country Promotion Programme. p. 3. Arhivat din original (PDF) la . 
  14. ^ „Serbia a few steps away from concluding WTO accession negotiations”. WTO News. . Accesat în . 
  15. ^ „A credible enlargement perspective for and enhanced EU engagement with the Western Balkans” (PDF). European Commission. . Accesat în . 
  16. ^ „Serbia: On the Way to EU Accession”. World Bank Group. Accesat în . 
  17. ^ „Global Launch of 2015 Human Development Report”. 
  18. ^ „2017 Social Progress Index”. 2017 Social Progress Index. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Global Peace Index” (PDF). economicsandpeace.org. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in