Back Sifilis Afrikaans ቂጥኝ Amharic زهري (مرض) Arabic نوار (مرض) ARY চিফিলিছ Assamese Sífilis AST Sifilis Azerbaijani سیفلیس AZB Syphilis BAR Сіфіліс Byelorussian
| Sifilis | |
 Microscopie electronică a Treponema pallidum | |
| Specialitate | boli infecțioase dermatologie  |
|---|---|
| Cauze | Treponema pallidum[1] |
| Metodă de diagnostic | vdrl[*] Rapid plasma reagin[*] Wassermann test[*] FTA-ABS[*] microscop optic Imunofluorescență reacție de polimerizare în lanț |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 090-097 |
| ICD-10 | A50-A53 |
| ICD-11 | |
| DiseasesDB | 29054 |
| MedlinePlus | 001327 |
| eMedicine | med/2224 emerg/563 derm/413 |
| Patient UK | Sifilis |
| MeSH ID | D013587 |
Modifică date / text  | |
Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de bacteria spirochetă Treponema pallidum subspecia pallidum. Calea principală de transmitere este contactul sexual, dar se poate transmite și de la mamă la făt în timpul sarcinii sau al nașterii, rezultând sifilisul congenital. Printre bolile umane cauzate de Treponema pallidum se numără și framboesia (provocată de subspecia pertenue), pinta(provocată de subspecia carateum) și bejel (provocată de subspecia endemicum).
Simptomele diferă în funcție de cele patru stadii ale sifilisului (primar, secundar, latent și terțiar). În stadiul primar se prezintă, în general, o singură ulcerație (o zonă a pielii fermă, nedureroasă, fără mâncărimi), sifilisul secundar prezintă o erupție difuză ce implică frecvent palmele mâinilor și tălpile picioarelor, sifilisul latent prezintă foarte puține simptome sau nici unul, iar sifilisul terțiar cu gome, simptome neurologice sau cardiace. Sifilisul mai este numit și „marele imitator” din cauza prezenței simptomatice atipice. Depistarea bolii se face, de obicei, printr-un test serologic, dar bacteriile pot fi văzute și la microscop. Sifilisul poate fi tratat eficient cu antibiotice, metoda preferată fiind administrarea intramusculară de penicilină G (administrată intravenos în cazul neurosifilisului) sau ceftriaxonă, iar bolnavilor cu alergie acută la penicilină li se administrează doxiciclină sau azitromicină pe cale orală.
În 1999 au contractat sifilis circa 12 milioane de oameni în toată lumea, peste 90% dintre cazuri fiind înregistrate în țările în curs de dezvoltare. După o scădere dramatică a numărului de cazuri datorită disponibilității penicilinei în anii ’40, odată cu începutul noului mileniu ratele infecției au crescut în multe țări, infecția fiind frecvent asociată cu virusul imunodeficienței umane (HIV). Acest fapt este în parte atribuit practicilor sexuale nesigure în rândul bărbaților ce întrețin relații intime cu bărbați, promiscuității sporite, prostituției și tendinței de utilizare din ce în ce mai scăzută a mijloacelor de protecție de barieră.[2][3][4]
- ^ Disease Ontology
- ^ Coffin, LS (ianuarie 2010). „Syphilis in Drug Users in Low and Middle Income Countries”. The International journal on drug policy. 21 (1): 20–7. doi:10.1016/j.drugpo.2009.02.008. PMC 2790553
. PMID 19361976.
- ^ Gao, L (septembrie 2009). „Meta-analysis: prevalence of HIV infection and syphilis among MSM in China”. Sexually transmitted infections. 85 (5): 354–8. doi:10.1136/sti.2008.034702. PMID 19351623.
- ^ Karp, G (ianuarie 2009). „Syphilis and HIV co-infection”. European journal of internal medicine. 20 (1): 9–13. doi:10.1016/j.ejim.2008.04.002. PMID 19237085.
